Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”

În lume trăiesc peste 3.500 de specii de țânțari, iar unele dintre ele răspândesc virusul West Nile. Deși tratamentele de dezinsecție au început mai devreme în 2024 în România, cel puțin cu două-trei săptămâni mai repede în Capitală, potrivit informațiilor oferite de Aurelian Pintiliescu, biolog în cadrul Companiei Municipale de Eco Igienizare București SA (companie aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București), țara noastră s-a confruntat cu peste 100 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, din care 18 numai în București. ,,Noi la exterior facem 14 tratamente pe durata sezonului cald. Asta înseamnă a 2-3 tratamente de dezinsecție pe lună. Nu poți să faci mai des tratament de combatere pentru că poți face mai mult rău decât bine”, a explicat pentru videomedicina.ro Aurelian Pintiliescu.

Serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției” a scos la iveală că infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată în România, că un om din zece cu encefalită West Nile moare, ceea ce este destul de îngrijorător, având în vedere că nici în formele destul de grave de gripă nu este o fatalitate atât de mare și că variațiile termice atât de puternice ne fac să fim vulnerabili la infecții precum West Nile.

Țânțarul comun și țânțarul tigru, vectori principali în transmiterea virusului West Nile

Virusul West Nile, adus de păsările migratoare, activează un ciclu periculos odată cu venirea sezonului cald. Primăvara, migrația rapidă a păsărilor coincide cu apariția țânțarilor care pot transmite acest virus care poate fi mortal de la păsări la oameni.

,,Vectorul principal pentru transmiterea virusului West Nile este țânțarul comun, numit în lumea științifică Culex, care două forme, una de exterior și una de interior. Cea de interior este țânțarul de pe vremea bunicii care ne bâzâia noaptea la urechi. În cazul ideal acesta trăiește o lună, o lună jumătate, depune ouă în serii succesive după ce se hănește cu sânge. Poate să depună vreo 5 cicluri, până la 1000 de pui dintr-o femelă pot ieși. Țânțarul tigru venit din Asia, s-a adaptat la noi foarte bine, e venit prin importuri de cauciucuri, în care era apă cu prezență de larve sau de ouă ale acestora și prin intermediul bambusului ornamental. Infectarea cu West Nile se face între țânțari și păsări. Se hrănesc țânțarii, se infectează și se reinfectează reciproc, iar omul este gazda finală”, a explicat  biologul Aurelian Pintiliescu.

,,Este greu să faci o hartă cu zonele vulnerabile”

Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă. Larvele de țânțari se găsesc:

– În apă acumulată în subsolurile blocurilor;

– În apă care nu se scurge din canalizarea înfundată;

– În bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apă care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute;

– În apă de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;

– În apă acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);

– În apă din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații.

,,Am văzut multe, multe larve inclusiv în farfuriile vaselor cu apă pentru flori. Asta am văzut într-o grădină de la bloc. Dar o mare problemă este la cimitire, unde toată lumea lasă apă pentru flori în vase, apa aceea stă cu lunile acolo, pe temperaturi ridicate. Este greu să faci o hartă cu zonele astea vulnerabile”, a atras atenția Aurelian Pintiliescu.

Biologul Companiei Municipale de Eco Igienizare București SA a precizat că în ceea ce privește alertele referitoare la West Nile instituția ține legătura cu Institutul Național de Sănătate Publică, prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile și cu Institutul Cantacuzino.

 ,,Avem o rețea de capcane de monitorizare, capcane entomologice special concepute acestui scop și se poate evidenția prezența virusului la țânțari. De asemenea, se pot identifica specii noi, specii invazive de țânțari. La fel cum a fost cazul țânțarului tigru, prin intermediul acestor capcane”, a spus biologul.

Tratamente de combatere a țânțarilor în exterior și în interior doar în instituțiile publice

,,Sunt 14 tratamente suplimentare de combatere, cu UV (un sistem ultra low volume), adică pulverizare stradală, spațială, în particulă foarte fină pe care le facem. Se creează ca o suspensie care stă în aer în jur de 10 minute și combate țânțarii care sunt în zbor sau cei care sunt așezați pe vegetații, sub patul frunzelor, sub coronamentul copacilor. Mai facem tratamente de combatere a țânțarilor în spațiile interioare, spații tehnice unde se pot adăposti țânțari, în instituții publice. Așa este prevăzut, doar la instituții publice. Mai facem tratamente de combatere, tratamente de larvicidare la malurile de lac, pentru că acolo sunt locuri unde este apă stagnantă băltită sau cu vegetație dezvoltată în interiorul lacului unde se pot forma cuiburi larvare”, a explicat biologul Companiei Municipale de Eco Igienizare București SA. În privința banilor cheltuiți pe aceste tratamente, în 2024, în București costurile s-au ridicat pentru tratamentele de la exterior la 9,7 milioane lei, la care se adaugă 130.000 lei pentru tratamentele de interior în instituțiile publice și 14 tratamente de larvicidare 530.000 lei.

,,Tratamentele ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție și a măsurilor de excludere. La noi, din păcate, se întâmplă invers. Cel mai bine și cel mai la îndemână este să înțeleagă toată lumea să aibă grijă să nu mai lase apa peste tot, în tot felul de recipiente”, a concluzionat Aurelian Pintiliescu, semnalând că prin dezinsecție se poate doar menține sub control numărul țânțarilor astfel încât să nu fie o densitate foarte mare.

Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

 

 

 

Vezi și:

Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”

Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”

Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției!

EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”

EXCLUSIV: Istoricul Cosmin Popa, victima virusului West Nile: ,,Problema nu este că poți să mori, ci că poți să rămâi o legumă!”

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

© europontis.com | videomedicina.ro