Autorități sanitare din Cehia și România despre riscul infectării cu West Nile în călătoriile internaționale

În ultimele decenii în Europa, mai mult de 20 țări au raportat focare sau cazuri de infecții sporadice cu virusul West Nile, printre ele și România. ,,Se estimează faptul că dacă această tendință va continua, numărul cazurilor de infecții ar putea crește proporțional”, avertizează Compartimentul Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile al Direcției de Sănătate Publică (DSP) București. Videomedicina.ro a solicitat în cadrul serialului multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției” mai multe informații de la DSP București pe care vi le prezentăm. De asemenea, a stat de vorbă cu epidemiologi din România, dar și din străinătate. Aflați în exclusivitate de la epidemiologul Zdeněk Kyselý, șeful Departamentului de Epidemiologie și Promovarea Sănătății din cadrul Departamentului pentru Protecția Sănătății Publice al Ministerului Sănătății din Republica Cehă cum a gestionat această țară cazurile de infecție cu West Nile.

Ultimul raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) din luna noiembrie 2024, arată că până pe 6 noiembrie arar raportate 1375 de cazuri de infecție cu West Nile, în Europa. Italia se situa pe primul loc cu 449 de cazuri, Grecia cu 217, Spania cu 131. România se clasifica pe locul 6 cu  99 de cazuri, iar Cehia pe ultimul loc cu un singur caz raportat.

În prezent, Cehia nu este expusă riscului unei epidemii West Nile

În timp ce la nivelul Europei au fost raportate 113 de decese in cauza infecției cu West Nile pe primele trei locuri situându-se: Grecia cu 34  de decese, România cu 20 și Italia cu 18, în Cehia nu a murit nimeni din cauza acestei infecției.

,,În Republica Cehă sunt raportate doar cazuri foarte sporadice de virus autohton West Nile (WNV). Astfel, este foarte puțin probabil ca cineva să se infecteze aici. Este mai probabil ca persoanele să contracteze virusul în timp ce călătoresc în străinătate, de exemplu, în vacanțe. Republica Cehă raportează un număr foarte scăzut de cazuri anual, uneori deloc. Nu au fost înregistrate decese din cauza acestei boli și în prezent, nu există riscul unei epidemii a acestei boli în Republica Cehă”, a declarat epidemiologul Zdeněk Kyselý, șeful Departamentului de Epidemiologie și Promovarea Sănătății din cadrul Departamentului pentru Protecția Sănătății Publice al Ministerului Sănătății din Republica Cehă.

Întrebat de Videomedicina.ro dacă populația este conștientă de schimbările climatice și de efectele acestora asupra răspândirii infecției West Nile, epidemiologul ceh a subliniat că ,,deși situația din Republica Cehă diferă de cea din țările din sudul Europei și doar câteva cazuri sunt raportate anual, există o conștientizare a impactului schimbărilor climatice. Autoritățile sunt pregătite pentru potențialele schimbări ale situației epidemiologice și mențin o comunicare strânsă cu partenerii relevanți din alte țări și cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Apariția unor cazuri sporadice în Republica Cehă nu poate fi exclusă în viitor din cauza influenței schimbărilor climatice, a fluctuațiilor vremii, a migrației păsărilor și a modificărilor populațiilor de țânțari. De asemenea, este posibil ca cetățenii cehi să se infecteze în timp ce călătoresc în străinătate. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că țara este în prezent expusă riscului unei epidemii a acestei boli”.

Mișcarea persoanelor la nivel internațional contribuie la răspândirea virusului West Nile

În România primul focar a fost confirmat în anul 1996, cu virulență crescută și o rată de fatalitate de 4%. În anul 2008 s-a înregistrat un focar masiv în zona Dobrogea, datorită migrației păsărilor în zonă și a condițiilor climaterice favorabile.

În ultimii ani, țara noastră a raportat destul de multe cazuri de virus West Nile, potrivit datelor puse la dispoziție de Compartimentul Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile al Direcției de Sănătate Publică (DSP) București.

În anul 2018 s-au înregistrat 277 cazuri cu o incidență de 1..4 %/ooo locuitori, 43 decese (toate având boli asociate), preponderent la bărbați (64%), la grupa de vârstă peste 65 ani (incidența specifică 4.5 % /000), mai multe cazuri fiind înregistrate în mediul rural (56%) datorită lipsei aplicării măsurilor de protecție și combatere a vectorilor. Majoritatea au debutat în luna august în 2018.

În anul 2019 au fost înregistrate 67 cazuri (incidența 0,3%ooo) cu 9 decese înregistrate (RF 7.4%) toate având boli asociate; cele mnai multe au debutat în luna septembrie (48%) datorită schimbărilor climaterice prin prelungirea numărului de zile călduroase în lunile de toamnă, preponderența fiind mai crescută la femei (58%), cu o rată de 54% în mediul urban datorită creșterii numărului de locuitori la orașe.

Anii 2020-2021 au înregistrat 7 cazuri, 6 în anul 2020 și 1 caz în anul 2021 (incidența 0.04%ooo), cu un deces, infecțiile având un număr mai crescut la bărbați în ambii ani pe intervalul de vârstă 55-64 ani, în mediul urban.

 În anul 2022 s-au înregistrat 217 cazuri de infecție (incidenta 0.27%ooo) în perioada iunie-octombrie, înregistrându-se 5 decese (cu debut în luna august), procentul fiind relativ egal pe sexe, în mediul urban, grupe de vârsta 65-69 și 50-59 ani.

În anul 2023 au fost înregistrate 374 cazuri (incidența 0.55%ooo) în intervalul iunie-octombrie, cu 12 decese, numărul cazurilor fiind relativ egal pentru mediul urban și rural, preponderența crescută la sexul masculin, vârsta peste 65 ani.

,,Un context favorabil îl reprezintă și schimbările climatice care au permis aclimatizarea unor noi specii de țânțari, la rândul lor descriși ca vectori în propagarea infecției. Mișcarea internațională a persoanelor și a mărfurilor, inclusiv transportul de animale, al păsărilor infectate și al produselor agricole, a contribuit la răspândirea virusului în noi regiuni”, a specificat DSP București.

Descoperit în Uganda, virusul nu a fost considerat a fi periculos deoarece inițial infecțiile erau rare și formele ușoare. După anul 1960 au apărut în lume primele cazuri de encefalită cu prognostic letal.

Surse de apă din București care pot fi risc pentru dezvoltarea țânțarilor vectori ai infecției West Nile: Delta Văcărești și cimitirele

În anul 2024, pe 25 iulie s-a înregistrat primul caz de infecție la om în București pentru anul în curs. În capitală au fost raportate de la începutul acestui an până acum 80 de cazuri de suspiciune de infecție cu virus West Nile dintre care 7 cazuri confirmate, 14 cazuri probabile, iar 59 de cazuri au fost infirmate, potrivit informațiilor fumizate de Direcția de Sănătate Publică București (DSP) pentru videomedicina.ro. Dintre cele 21 de cazuri confirmate si probabile, 12 au fost în rândul femeilor și 9 în rândul bărbaților, iar 3 dintre acestea s-au soldat cu deces.

,,În acest an au fost efectuate expertize entomologice pentru toate suspiciunile de infecție virală de tip West Nile raportate de spitalele de boli infecțioase. Astfel, au fost identificate focare biologice de țânțari, cum ar fl subsoluri de blocuri inundate sau umede, recipiente cu apă stagnantă, apă utilizată pentru irigarea vegetației, etc, Focarele biologice identificate au fost transmise Primăriei Municipiului București (PMB) și Companiei Municipale Eco Igienizare București S.A. (CMEIB S,A.) pentru efectuarea tratamentelor suplimentare de dezinsecție”, a precizat DSP București.

Bălțile formate în urma ploilor puternice pot constitui, în anumite condiții, habitate biologice pentru dezvoltarea țânțarilor, dar acest fenomen se produce doar dacă apa stagnează o perioadă îndelungată.

,,În general, sursele de apă care pot fi un risc pentru dezvoltarea țânțarilor vectori ai infecției West Nile în zona Bucureștiului includ orice tip de mase de apă stagnantă sau cu curgere lentă, care pot oferi un mediu propice pentru reproducerea acestora. Pot fi focare pentru țânțari dacă apa nu este în mișcare sau dacă nu există un sistem eficient de drenaj. În aceste locuri, iarba înaltă și vegetația de pe maluri oferă un refugiu pentru larvele de țânțari. Lacurile care sunt frecventate de oameni pentru recreere, ca parcurile cu lacuri, pot avea un risc crescut. Ploile abundente sau inundațiile pot crea mici acumulări de apă în diverse locuri, cum ar fi gropile sau depresiuni în terenuri de parcuri, drumuri sau spații verzi. Acestea, chiar dacă sunt temporare, pot oferi un habitat pentru țânțari dacă apa rămâne în ele suficient timp. Delta Văcărești ar putea reprezenta un exemplu în acest sens, datorită habitatului nou creat. Cimitirele sunt habitate unde se pot dezvolta stadiile larvare ale țânțarilor, datorită prezenței vaselor cu ap pentru flori, de la nivelul mormintelor, apa care, de obicei, stagnează o perioadă mai lungă”, a explicat DSP București.

Chiar și locuințele oamenilor, în special cele prevăzute cu grădini, balcoane cu verdeață și flori pot deveni o sursă de infestare cu țânțari, în special prin udarea excesivă și repetată.

Dezinsecția cu insecticide nu este suficientă pentru a preveni înmulțirea țânțarilor!

Este important ca cetățenii să respecte reguli minime de igienă, precum evitarea colectării apei menajere și/sau pluviale în perimetrul locuințelor proprii și în zonele adiacente acestora, precum și repararea instalațiilor sanitare defecte pentru a preveni acumularea de apă.

Conform metodologiei de supraveghere a infecției cu virusul West Nile elaborată de Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, populația poate evita înțepăturile de țânțar prin:

• purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă persoanele ies seara din locuințe sau merg la plimbare în parc, pădure;
• utilizarea substanțelor chimice repelente împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/picaridin. IR 3535), în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă, pe care să le aplice pe părțile descoperite ale corpului;
• împiedicarea pătrunderii țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre/uși);
• utilizarea substanțelor insecticide în locuință/în jurul locuinței; -utilizarea în locuință a aerului condiționat;
• utilizarea plaselor împotriva țânțarilor în iurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior; acoperirea patului copilului sau căruciorului cu plase împotriva țânțarilor.

,,Dezinsecția cu insecticide nu este suficientă pentru a preveni înmulțirea țânțarilor”, atrage atenția DSP București.

Numărul persoanelor infectate variază anual imprevizibil din cauza schimbării vremii și a activităților umane în comunități.

Cei care călătoresc frecvent în Europa e bine să țină cont și de avertizările ECDC cu privire la un număr tot mai mare de focare de infecții cu virusul West Nile și dengue în țările europene în ultimii doi ani, ambele transmise de țânțari și să își ia măsuri de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari. Iar dacă fac febră fie în timpul sau după ce o călătorie într-o zonă afectată, ar trebui să solicite sfatul medicului cât mai curând posibil și să ofere detalii despre istoricul recent de călătorie.

,,Pericolul infectării cu acest virus este crescut prin prisma faptului că nu există un vaccin omologat pentru protejarea populației, ci doar câteva secvențe testate pentru uz veterinar. Pericolul de infecție rezidă din faptul că țânțarii dezvoltă rezistență la substanțe insecticide, focarele putând dura o perioadă mai mare de timp afectând un număr crescut de persoane, în sezonul cald (perioada de supraveghere mai-octombrie). În consecință, cea mai importantă măsură este prevenția!”, concluzionează Compartimentul Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile al Direcției de Sănătate Publică (DSP) București.

Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

*Mulțumiri speciale d-nei Ludmila Hamplova pentru sprijinul acordat în realizarea interviului cu epidemiologul Zdeněk Kyselý, șeful Departamentului de Epidemiologie și Promovarea Sănătății din cadrul Departamentului pentru Protecția Sănătății Publice al Ministerului Sănătății din Republica Cehă

 

 

 

Vezi și:

• Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”
• Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”
• Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”
• Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției!
• EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”
• EXCLUSIV: Istoricul Cosmin Popa, victima virusului West Nile: ,,Problema nu este că poți să mori, ci că poți să rămâi o legumă!”

Foto: Arhiva personală Zdeněk Kyselý; jarun011/canva.com; Vinh Dao / canva.com; envato.com

Surse:

https://www.ecdc.europa.eu/en/infectious-disease-topics/west-nile-virus-infection/surveillance-and-disease-data/monthly-updates

https://www.fitfortravel.nhs.uk/news/newsdetail.aspx?id=24674

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

© europontis.com | videomedicina.ro