Virusul West Nile – Un Pericol Real: Ce au răspuns românii și ce măsuri le propun autorităților ca să-i protejeze

virusul-west-nile-un-pericol-real-videomedicina.ro

Videomedicina.ro a realizat un chestionar la care au răspuns 105 persoane prin care s-a încercat a măsura gradul de familiaritate al românilor cu privire la transmiterea virusului West Nile și simptomele infecției cu acest virus. Conform rezultatelor, aproape 25% nu sunt deloc familiarizați cu acest virus. Dar 53% dintre respondenți știu că schimbările climatice extind perioada în care țânțarii sunt activi, crescând riscul de infecție cu West Nile toamna.

Prima întrebare din chestionarul Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției! din cele zece a vizat gradul de familiarizare cu Virusul West Nile în rândul participanților la Chestionar. Rezultatele arată că 36,2% dintre respondenți au indicat că nu sunt „foarte familiarizați” cu virusul și simptomele acestuia, 24,8% dintre participanți nu sunt „deloc familiarizați” cu virusul West Nile. 24,8% au considerat că sunt „oarecum familiarizați cu acest subiect, iar 14,3% dintre respondenți au afirmat că sunt foarte familiarizați.

Practic, aproape 40% din participanți nu au cunoștințe avansate despre acest virus, ceea ce ar putea sugera un deficit de informare în această privință, iar un sfert dintre respondenți nu au auzit sau nu sunt deloc conștienți de existența acestui virus, fiind nevoie de mai multe informații educaționale pentru a crește gradul de conștientizare în rândul acestora. Iar videomedicina.ro a făcut deja un prim pas, prin realizarea serialului multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”. Un material din cadrul serialului este realizat cu medicul infecționist Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”, iar un altul cu EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”

Impactul schimbărilor climatice asupra riscurilor de infecție cu West Nile

În ceea ce privește conștientizarea riscurilor legate de schimbările climatice și perioada extinsă în care țânțarii sunt activi, rezultatele chestionarului au dezvăluit că 53,3% dintre participanți știu că schimbările climatice extind perioada în care țânțarii sunt activi, ceea ce duce la un risc crescut de infecție cu West Nile toamna. În schimb, 37,1% au recunoscut că nu știau acest fapt, dar au menționat că acest lucru le stârnește îngrijorare.

Pentru a afla care este impactul schimbărilor climatice asupra sănătății oamenilor și cum poate influența răspândirea infecției cu virsul West Nile, videomedicina.ro a discutat cu Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”

În opinia a 36,2% politicile privind schimbările climatice pot ajuta puțin, dar nu semnificativ, la prevenirea răspândirii unor boli precum virusul West Nile, însă 40% cred că pot ajuta.

38% din cei care au răspuns la chestionat consideră că schimbările climatice reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică din România, fiind o problemă urgentă, în timp ce 43,8% deși consideră o amenințare nu cred că schimbările climatice sunt la fel de grav ca alte probleme.

21% dintre respondenți nu iau nicio măsură de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari

54% dintre respondenți folosesc insecticidele pentru a se proteja de mușcăturile de țânțari, 19% poartă pantaloni și bluze cu mâneci lungi seara, iar 21% nu iau nicio măsură de protecție. Dar 81% dintre respondenți consideră că sunt extrem de importante eforturile de combatere a țânțarilor la nivel comunitar (cum ar fi pulverizarea) în prevenirea virusului West Nile. La întrebarea cât de eficiente au fost autoritățile locale în gestionarea controlului țânțarilor și reducerea riscului de apariție a virusului West Nile, 65,7% cred că acestea au fost ineficiente. Biologul Aurelian Pintiliescu vorbește despre lupta cu țânțarii și West Nile în serialul multimedia: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers

Măsuri propuse de români autorităților pentru prevenirea răspândirii virusului West Nile

Ultima întrebare, spre deosebire de celelalte, necesita răspuns deschis, invitându-i pe respondenți să enumere alte măsuri preventive pe care le-ar dori să implementeze autoritățile locale pentru a se proteja împotriva virusului West Nile.

Răspunsurile participanților la chestionar evidențiază mai multe direcții principale pentru măsurile preventive pe care autoritățile locale ar trebui să le implementeze:

  1. Dezinsecție și igienizare
    • Organizarea de campanii periodice de dezinsecție, în special în zonele cu apă stătătoare, parcuri, spații verzi și lacuri.
    • Utilizarea de substanțe insecticide eficiente, fără diluări și aplicarea lor corectă.
    • Îndepărtarea apei stătătoare și curățarea terenurilor virane, canalizărilor și a zonelor de agrement pentru a elimina locurile de reproducere a țânțarilor.
    • Implementarea unui program de pulverizare continuă în perioadele calde, inclusiv primăvara și toamna.
  2. Campanii de informare publică
    • Organizarea de campanii educative pentru a informa cetățenii despre măsurile de protecție personală (spray-uri repelente, îmbrăcăminte adecvată, utilizarea plaselor de țânțari) și despre riscurile asociate virusului.
    • Mediatizarea prin televiziune, radio și social media, incluzând clipuri scurte și relevante difuzate la ore de vârf.
    • Informarea transparentă și corectă, fără alarmarea populației, bazată pe surse credibile.
  3. Monitorizare și măsuri suplimentare
    • Crearea unui sistem de monitorizare a populației de țânțari și a focarelor de risc.
    • Aplicarea unor măsuri riguroase de control al insectelor, pe baza unui plan bine stabilit de specialiști.
    • Distribuirea gratuită de produse repelente către persoanele vulnerabile.
    • Întărirea colaborării între autoritățile de sănătate publică și cele de protecția mediului.
  4. Responsabilitate și implicare
    • Participanții solicită mai multă implicare și responsabilitate din partea autorităților, subliniind nevoia unor acțiuni concrete, eficiente și transparente, fără corupție sau lipsă de implicare.

Aceste măsuri ar contribui semnificativ la reducerea riscurilor asociate virusului West Nile și la protejarea sănătății populației. Dacă nu vom fi mai atenți, ne putem aștepta la creșterea numărului de cazuri, așa cum avertizează Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”

 

Mulțumim tuturor celor care au răspuns la chestionar și vă invităm să urmăriți serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”.

Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

 

 

 

 

Foto: pexels.com

‍ Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

 Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro

© europontis.com | videomedicina.ro

 

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie în care este asociat (EUROPONTIS.COM SRL). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România

Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”

Românii nu au prea multe informații despre virusul West Nile, spun medicii și pacienții care …