Cosmin Popa este un renumit istoric și cercetător ştiinţific în cadrul Institutul de Istorie Nicolae Iorga, specializat în istoria URSS și a Rusiei. În anul 2018, când nu împlinise 45 ani, a trecut printr-o cumpănă a vieții. S-a infectat cu virusul West Nile, în urma mușcăturilor de țânțari și a făcut o formă gravă de boală – meningoencefalită. Experiența sa povestită în exclusivitate la videomedicina.ro.
,,A fost o vară în care am călătorit destul de mult și eram și destul de obosit. S-a întâmplat că m-am trezit cu o stare de slăbiciune, cu dureri acute de cap și fără să poată fi pus niciun diagnostic pentru situația în care mă găseam. Mai mult decât atât, ulterior am aflat, faza acută a bolii a debutat respectând toate simptomele ca într-un manual, inclusiv o erupție inexplicabilă aparent pe tors care a și dispărut după o săptămână. Erupția însoțită de simptomele care și ele erau foarte clasice, sigur ar fi trebuit să ușureze diagnosticul. Dar lucrul acesta nu s-a întâmplat”, a declarat Cosmin Popa, fost pacient cu o formă gravă de infecție cu West Nile.
EXCLUSIVITATE
,,N-au putut recunoaște simptomele, care erau de manual”
A mers la Spitalul de Boli Tropicale, la ,,Victor Babeș” din București și la multe alte spitale din capitală, până să i se pună diagnosticul corect. A avut febră, dureri de cap, și-a pierdut echilibrul în momentul în care încerca să stea în picioare, avea o anumită dezorientare.
,,Am trecut pe la mai multe camere de gardă: la Spitalul Bagdasar Arseni, la spitalul Victor Babeș și în cele din urmă la acest spital, la Matei Balș. Știam că mortalitatea este destul de mare în această boală, mi-am dat seama și că am ajuns în spital și mi-a fost administrat tratamentul într-o fază destul de întârziată a bolii”, a povestit Cosmin Popa.
Istoricul a fost internat la Institutul Matei Balș din Capitală, unde a stat internat vreo două săptămâni, după care externat fiind a avut de depășit acasă o perioadă dificilă de recuperare după meningoencefalită.
,,Mi-am dat seama că nu pot citi. Mă durea foarte tare capul și îmi venea foarte greu să pătrund sensul cuvintelor. Într-o noapte, acasă fiind, am citit o frază încontinuu toată noaptea până când spre dimineață, pur și simplu, au dispărut durerile de cap și am început să pricep fiecare cuvânt”, a povestit Cosmin Popa.
,,Eu acum aș putea recunoaște fără îndoială o persoană la care începe să se manifeste West Nile. Nivelul de expertiză în tratarea acestei boli este destul de scăzută. Gândiți-vă că la un spital ca Victor Babeș, unde se ocupă de boli tropicale, n-au putut recunoaște simptomele, care erau de manual, le poți citi pe internet”, a atras atenția fostul pacient.
,,În 2018 au murit aproape jumătate din cei internați”
Exceptând epidemia de West Nile din 1996, anul cu cele mai multe cazuri în România, anul 2018 a fost unul ,,bogat” în astfel de cazuri. S-au înregistrat 277 de cazuri și 42 de decese, din care 11 în București.
,,În 2018 au murit 40%, aproape jumătate din cei internați”, a spus Cosmin Popa, care a înfruntat moartea cu ochii. Însă nu l-a speriat asta. ,,Problema nu este doar că poți să mori. Problema e că poți să rămâi o legumă proastă. Asta a fost frica mea”, a mărturisit cercetătorul, care având până la acel moment activități intelectuale intense nu se putea împăca cu ideea de a trăi altfel.
,,Nu puteam să mă împac cu mine, că o să trăiesc așa. Problema este că această boală are niște sechele. Excepția nu este boala. Excepția, din câte înțeleg eu, este faptul că nu am rămas cu sechele”, a subliniat Cosmin Popa.
,,Nu-ți închipui că te lovește West Nile chiar pe tine”
În România, speciile de țânțari Culex pipiens și Culex modestus sunt principalii vectori ai virusului West Nile. Vestea proastă este că țânțarii Culex pipiens pot dezvolta rezistență la insecticide, în special în zonele în care acestea sunt utilizate intens și frecvent. Rezistența apare printr-un proces de selecție naturală, în care țânțarii cu mutații genetice care le permit să supraviețuiască tratamentelor cu insecticide, transmit aceste gene mai departe următoarelor generații.
Cosmin Popa nu știe exact când și cum a fost mușcat de țânțari, pentru că nu a fost prima dată victima acestor insecte. În copilărie și-a petrecut vacanțele undeva pe malul Prutului și îl mușcau adesea țânțarii, dar nu a pățit nimic pentru că nu exista virusul.
,,Ce este foarte important, pentru că am observat și în toamna asta, e că țânțarii rezistă precum coafura, și la temperaturi mai mici rezistă. Avem niște consecințe dramatice și imediate, iar toate aceste consecințe duc la răspândirea unor boli cu impact mult mai mare. Atâta vreme, când noi ne menținem în această marjă a zecilor de indivizi, nu va genera o emoție colectivă. Știți cum e, auzi la televizor, dar nu-ți închipui că te lovește chiar pe tine West Nile. Deci, din punctul ăsta de vedere sunt sceptic că se vor înregistra schimbări și că probabil și de la anul vom lua de la capăt, în condițiile în care gradul de informare al populației e scăzut și o problemă. Dar și gradul de informare a personalului medical e foarte scăzut”, a precizat Cosmin Popa.
În opinia istoricului care a trecut printr-o formă gravă de infecție cu West Nile, nu e o problemă atât de mare că nu știe țața Leana sau nea Vasile care-i treaba cu meningoencefalita, în schimb, ,, este o mare problemă că nu știe doamna doctor sau domnul doctor din spitalul din Beiuș, Timișoara, Călărași, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea sau București.
Acest material face parte din serialul multimedia ,,West Nile în România: Impactul schimbărilor climatice și măsurile de prevenire împotriva infecției”, este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
Urmăriți și celelalte materiale din serialul multimedia:
- Dr. Anca Sîrbu, Director CNSCBT despre infecția cu West Nile în România: În următorii ani vom înregistra cazuri în toate județele țării. Zonele din sud-estul țării vor rămâne cele mai afectate”
- Biologul Aurelian Pintiliescu despre lupta cu țânțarii și West Nile: ,,Tratamentele de dezinsecție ar trebui să vină în completarea măsurilor de prevenție. La noi, din păcate, se întâmplă invers”
- Simona Andrei, doctor în științe atmosferice: ,,Din cauza variațiilor termice atât de puternice, suntem vulnerabili la infecții ca West Nile. Ar trebui să fie un lucru de bun simț din partea autorităților să ia măsuri”
- Dr. Adrian Marinescu: ,,Infecția cu virusul West Nile este subdiagnosticată. Nu mai este o boală exotică, avem de a face cu ea în România”
- Virusul West Nile – Un pericol real: Cum ne putem proteja? Completează chestionarul și ajută la lupta împotriva răspândirii infecției!
- EXCLUSIV: Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate: ,,Un om din zece cu encefalită West Nile moare. Înseamnă foarte mult. Nici în formele destul de grave de gripă nu avem o fatalitate atât de mare!”
- Autorități sanitare din Cehia și România despre riscul infectării cu West Nile în călătoriile internaționale
Surse:
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro/\
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
Contactează-ne pe e-mail: contact[at]videomedicina.ro
© europontis.com | videomedicina.ro