videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Peste 1,28 miliarde de adulți cu vârste între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Imperial College London, publicat în The Lancet în 2021. Hipertensiunea arterială (HTA) are un impact mai mare asupra mortalității decât diabetul, obezitatea sau fumatul, iar prevalența hipertensiunii crește odată cu vârsta. Aproximativ 60-70% dintre persoanele peste 60 de ani sunt afectate de hipertensiune arterială. Conf. univ. dr. Roxana Oana Darabonț, medic primar cardiologie, medicină internă, președintele Grupului lucru HTA- al Societății Române de Cardiologie(SRC) explică cum evoluează tensiunea arterială odată cu înaintarea în vârstă și care sunt pericolele asociate fiecărei componente ale tensiunii, sistolică și diastolică, într-un nou episod al seriei dedicate sănătății cardiovasculare realizat de Videomedicina.ro.
Hipertensiunea arterială nu este o afecțiune exclusiv a vârstnicilor, ci afectează și tinerii. Este esențial ca persoanele de toate vârstele să își monitorizeze regulat tensiunea arterială și să adopte un stil de viață sănătos pentru a preveni complicațiile asociate acestei afecțiuni. Tensiunea arterială are două componente principale:
- Tensiunea sistolică (valoarea superioară) sau presiunea de vârf, care este presiunea exercitată asupra arterelor atunci când inima se contractă și pompează sângele.
- Tensiunea diastolică (valoarea inferioară) sau presiunea de bază, presiunea din artere atunci când inima este în repaus între bătăi.
Ambele valori sunt esențiale pentru sănătatea inimii!
În ultimii ani, valorile tensiunii arteriale peste 130/85 mm Hg sunt considerate la limită, depășirea acestui prag, fie la una, fie la ambele valori, crește semnificativ riscul de complicații cardiovasculare.
,,Noi definim acum tensiunea, hipertensiunea arterială, ca fiind valori mai mari sau egale cu 140 cu 90 mmHg, dar trebuie să se înțeleagă că la anumite categorii de pacienți, mai ales cei cu risc mare, cei care au avut un accident vascular, cei care au avut un infarct de miocard, cei care asociază o boală cronică renală avansată, trebuie să se înceapă tratamentul de la valori mai mari sau egale cu 130-80 mmHg și trebuie să le ducem tensiunea arterială la valori între 120-129 mmHg cu 70-79 mmHg. Deci avem cu totul altă viziune acum, mult mai exigentă, care ne obligă să urmărim mult mai atent tratamentul antihipertensiv”, arăta în primul episod al serialului, conf.dr. Darabont.
După vârsta de 60 de ani, tensiunea sistolică-factor principal de risc
Conf.dr. Darabont a subliniat în cel de-al doilea episod că vârsta de 60 de ani reprezintă un punct de cotitură în felul în care tensiunea afectează organismul.
,,Relația cu aceste două componente (sistolică și diastolică) depinde de vârsta de 60 de ani, este mai puternică influența tensiunii arteriale diastolice. Iar după vârsta de 60 de ani, predomină sau are influență mai mare asupra riscului, tensiunea sistolică”, a spus medicul cardiolog.
Potrivit unui studiu recent publicat în New England Journal of Medicine, hipertensiunea arterială sistolică este factorul cu cel mai mare impact asupra mortalității globale, depășind obezitatea, diabetul sau fumatul.
După vârsta de 60 de ani, tensiunea sistolică devine factorul principal de risc, în timp ce tensiunea diastolică tinde să scadă fiziologic.
„Ne vom orienta, după această vârstă, în calcularea riscului cardiovascular în special după tensiunea sistolică”, a precizat conf. dr. Darabont.
O problemă globală ignorată
În România și în lume, hipertensiunea rămâne „boala tăcută” care face ravagii. În 2023, datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății indicau o prevalență a hipertensiunii arteriale de 48% în România pentru grupa de vârstă 30–79 de ani, situând țara noastră semnificativ peste media globală de aproximativ 35%.
Prevalența hipertensiunii a rămas constantă în ultimii ani, în ciuda campaniilor de prevenție. HTA este principala cauză de deces la femei și a doua cauză la bărbați.
,,Deși lumea medicală este alertată de efectele hipertensiunii arteriale, de ani de zile prevalența stagnează, nu reușim să o reducem, pentru că hipertensiunea arterială este influențată de niște factori, care din păcate sunt în creștere în ultimii ani, și anume, vorbim de obezitate, de sedentarism și de stres psiho-emoțional și nu în ultimul rând, de consumul exagerat de sare”, a afirmat conf. univ. dr. Roxana Darabont.
Un mesaj clar: Măsoară-ți tensiunea arterială!
Detectarea timpurie și controlul atent al tensiunii arteriale sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală.
Campania „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”, derulată de Societatea Română de Cardiologie îți pune la dispoziție mai multe detalii despre hipertensiunea arterială și prevenirea urmărilor nedorite ale acesteia.
Seria video educativă continuă! Urmărește pe videomedicina.ro toate episoadele în care conf. univ. dr. Roxana Oana Darabont, medic primar cardiologie, medicină internă, președintele Grupului lucru HTA- al Societății Române de Cardiologie(SRC) explică hipertensiunea arterială pe înțelesul tuturor.
- Hipertensiunea arterială: boala tăcută care a ucis un președinte american
- Hipertensiunea Arterială: Cât de des ar trebui să-ți verifici tensiunea?
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 
© europontis.com | videomedicina.ro
