Hipertensiunea Arterială: Cât de des ar trebui să-ți verifici tensiunea?

Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice, însă adesea trece neobservată. 20% dintre hipertensivi nu știu că au hipertensiune arterială și se expun riscului de moarte prematură. ,,Singurul mod prin care putem diagnostica hipertensiunea arterială este prin măsurarea regulată a tensiunii arteriale”, atrage atenția într-un nou episod pe Videomedicina.ro conf. univ. dr. Roxana Oana Darabonț, medic primar cardiologie, medicină internă, președintele Grupului de Lucru pentru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

Nu degeaba mai este denumită ucigașul tăcut hipertensiunea arterială. În cele mai multe cazuri, nu prezintă simptome evidente.

,,Hipertensiunea arterială nu dă simptome pe cât de des crede lumea că s-ar întâmpla acest lucru. Nu se manifestă întotdeauna cu dureri de cap, cu tulburări de vedere, cu amețeli. În imensa majoritate a cazurilor hipertensiunea arterială este asimptomatică”, a explicat conf. univ. dr. Roxana Oana Darabonț.

HTA poate fi primară ori secundară

,,O hipertensiune care are mecanisme descifrate, dar care nu are o singură cauză responsabilă de apariția ei și nu este o altă boală în spatele ei este esențială sau primară. Hipertensiunea arterială secundară este o hipertensiune care apare în cadrul altei boli sau apare din cauza unor mutații genetice cu transmitere mendeliană, deci care au agregare familială și care se manifestă de la vârstă foarte tânără, poate chiar din copilărie”, a afirmat cardiologul.

HTA esențială reprezintă cam 85% din totalul formelor de hipertensiune.

Cine riscă să dezvolte hipertensiune?

HTA are o componentă genetică importantă, dar și factori modificabili, cum ar fi:

  • obezitatea
  • alimentația nesănătoasă
  • lipsa activității fizice
  • stresul cronic

Așadar, chiar dacă ai o predispoziție moștenită, stilul de viață poate influența semnificativ apariția sau evoluția bolii.

Tehnologia ajută, dar nu o înlocuiește pe cea clasică

Dispozitivele moderne, precum ceasurile smart sau aplicațiile mobile, pot fi utile în monitorizarea ritmului cardiac. Însă, când vine vorba de tensiunea arterială, cele mai sigure rămân tensiometrele clasice sau electronice omologate.

,,Smartwatch-urile sau chiar smartphone-urile pot să monitorizeze, de exemplu, ritmul cardiac și își aduc un aport foarte important la depistarea unor tulburări de ritm. Dar nu avem decât foarte puține dispozitive din acestea wireless care să măsoare cu adevărat fidel tensiunea arterială. Și atunci, pe moment, ne întoarcem la metodele convenționale. Diagnosticul hipertensiunii arteriale se bazează pe tensiunea măsurată în cabinetul medical”, a subliniat conf. univ. dr. Roxana Darabonț. Cardiologul recunoaște însă că există fenomenul de halat alb, adică creșterea tensiunii arteriale numai când e măsurată de medic, în rest persoana respectivă are valori tensionale normale și acest fenomen se întâlnește în aproape 15-20% din cazuri, motiv pentru care se recomandă o măsurătoare automată ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore.

,,Din păcate, accesul la aceste dispozitive nu este suficient de larg la ora actuală, în lume și și la noi în țară”, a precizat cardiologul. Un motiv în plus, ca fiecare dintre noi să învețe să-și măsoare corect acasă tensiunea arterială.

Cum îți măsori singur corect tensiunea arterială?

Pentru o măsurare corectă acasă:

  • stai în șezut, cu antebrațul sprijinit la nivelul inimii
  • manșeta trebuie să fie potrivită ca mărime
  • fă două măsurători, la interval de 2-3 minute
  • ideal, măsoară dimineața și seara, timp de 7 zile înainte de o vizită medicală.

,,Aș vrea să semnalez cu această ocazie cât de dăunătoare sunt măsurătorile compulsive. Sunt persoane, mai ales vârstnice, care își măsoară tensiunea de foarte multe ori pe zi, și mai ales atunci când se simt rău, din varii motive, atunci tensiunea este mai mare. Vor să o corecteze, își modifică tratamentul și își dezorganizează toată terapia. De aceea, eu pledez pentru a fi calm în fața valorilor pe care ți le arată aparatul și chiar dacă sunt uneori sunt peste normal, trebuie să le consemnezi și apoi să mergi cu ele la, nu să corectezi imediat”, semnalează președintele Grupului de Lucru pentru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

Recomandare: Nu deveni obsedat de cifre! Măsurările compulsive pot duce la auto-ajustări greșite ale tratamentului. Notează valorile și discută-le cu medicul tău.

Cât de des ar trebui să ne verificăm tensiunea?

  • Persoanele sănătoase: măcar o dată pe an, în cadrul unui control medical general.
  • Persoanele cu HTA stabilizată: 1-2 ori pe săptămână, dacă tratamentul este eficient.
  • Înaintea unui consult medical: zilnic, timp de 7 zile (dimineața și seara).

În cadrul campaniei educaționale „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”, lansată în 2019 și derulată de Societatea Română de Cardiologie, medicii cardiologi insistă pe ideea că auto-monitorizarea corectă, dialogul sincer cu medicul și respectarea recomandărilor pentru un control eficient și durabil al HTA.

Vezi și celelalte episoade ale serialului video cu președintele Grupului lucru HTA al SRC, conf. univ. dr. Roxana Oana Darabonț, medic primar cardiologie, medicină internă,

‍ Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 🔔

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 7 ani este freelancer dar și asociat în EUROPONTIS.com SRL. Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Cristi Stafie, adolescentul cu o boală rară și 20 operații, cucerește medalii la tenis de masă

Multe boli rare determină dizabilități fizice, cognitive sau senzoriale: limitări ale activității, necesitatea suportului de …

videomedicina.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest website utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile sunt stocate în browserul Dvs. și efectuează funcții precum recunoașterea Dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru, ajutând astfel echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-ului prin navigarea filelor din partea stângă.