videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Dislipidemia este o afecțiune silențioasă, dar cu efecte devastatoare. Poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos, informare corectă și testare periodică. Medicii atrag un semnal de alarmă: nu mai putem amâna prevenția. Potrivit unui sondaj realizat online de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine aproape jumătate dintre respondenți (46,7%) declară că suferă de dislipidemie, iar alți 30% spun că nu știu dacă au această afecțiune.
Dislipidemia este o afecțiune metabolică caracterizată prin valori anormale ale lipidelor din sânge: colesterol total, HDL („colesterol bun”), LDL („colesterol rău”) și trigliceride. Deși este tot mai frecventă, încă este prea puțin înțeleasă de publicul larg, motiv pentru care a devenit tema unui eveniment interactiv, organizat de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine, în cadrul campaniei „Colesterol Alert – informează-te, sănătatea ta contează!”, desfășurat la The N Space din București.
1 din 2 români spune că are dislipidemie
La sondajul lansat în online de asociație au răspuns în majoritate femei (84%), cele mai multe cu vârste între 31 și 60 de ani.
„Ce mă îngrijorează e că 30% au răspuns că nu știu. Fie pentru că nu s-au controlat, fie pentru că nu înțeleg despre ce este vorba”, a explicat dr. Adrian Pană, expert în sănătate publică, referindu-se la întrebarea legată de dislipidemie, dacă știu că au sau nu.
Cele mai implicate grupe de vârstă, potrivit sondajului sunt: 31-45 de ani (24%) și 46-60 de ani (48%). Segmentul mai tânăr (18-30 de ani) a fost slab reprezentat, deși medicii avertizează că vârsta infarctului a scăzut semnificativ în ultimii ani.
„Cardiologii se confruntă cu infarcte miocardice la pacienți de 20 și ceva de ani. Grupa de vârstă 40-60 intră deja în sintagma ‘prea târziu’ când vorbim de prevenție”, a avertizat asist. univ. dr. Daniela Baltă, medic de familie, prezentă la eveniment.
La întrebarea „Ce este dislipidemia?”, cele mai multe răspunsuri corecte au fost:
- „nivel crescut de colesterol” – 76%
- „nivel crescut de trigliceride” – 46,7%
Doar 22,7% au menționat colesterolul HDL scăzut – deși este un marker esențial în evaluarea riscului cardiovascular.
Care sunt cauzele?
Printre cele mai frecvente cauze identificate de participanți se numără: dieta bogată în grăsimi saturate (65,3%), sedentarismul (58,7%) și predispoziția genetică (60%). În privința consecințelor, cele mai menționate au fost: boala cardiovasculară (82,7%) și accidentul vascular cerebral (69,3%).
„Interesul pentru sănătate apare doar în momentul în care o persoană este diagnosticată. Dar în cazul dislipidemiei vorbim de o patologie care poate fi prevenită”, a subliniat dr. Daciana Toma, medic de familie.
Testarea colesterolului: când și cât de des?
Doar 35% dintre respondenți își testează regulat colesterolul, de cel puțin două ori pe an. Cei mai mulți o fac o singură dată pe an (50%), iar 9% niciodată.
„Mișcarea fără oxigen nu face minuni. Dar prevenția, da!”, avertizează asist.univ. dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice.
Ea a adăugat în cadrul evenimentului că dislipidemia nu se rezumă doar la risc cardiovascular: „Grăsimile din sânge afectează tot corpul – de la cap până în tălpi. Văd pacienți cu dureri de picioare, cu răni care nu se vindecă. E ischemie – sângele nu mai ajunge la os, iar asta duce la fracturi sau chiar amputații.”
Mesajele de sănătate nu ajung unde trebuie
16% dintre respondenți nu știu care sunt cauzele dislipdemiei, denumită în limbaj popular grăsime în sânge. Într-o eră a „infodemiei”, în care informația există, uneori nu e percepută corect.
„Chiar dacă suntem inundați de reclame despre colesterol, faptul că ai o infodemie de mesaje nu înseamnă că cel care receptează mesajul este mai informat. Uneori îl percepe doar ca pe un zgomot”, a spus dr. Adrian Pană, care subliniază importanța unor mesaje clare, direcționate și adaptate, în special către bărbați – o categorie mai puțin receptivă la prevenție.
Potrivit dr. Cristina Cojocaru, trebuie intensificată comunicarea , mai ales cu pacienții tineri: „Pacientul tânăr este interesat, dar trebuie stimulat. Și aici apare o problemă reală: timpul scurt în consultații ne copleșește pe toți. De aceea, prevenția trebuie să fie un efort colectiv.”
Alimentația: recunoaștem că mâncăm grăsimi, dar nu știm cât de des
- 13,3% consumă zilnic alimente bogate în grăsimi saturate
- 38,7% – de câteva ori pe săptămână
- 48% – rar.
Dr. Baltă a semanalat și faptul că brânza și brânzeturile pe care le consumăm noi cu toții în general reprezintă grăsimi saturate, dar nu toți le iau în calcul atunci când sunt întrebați dacă consumă grăsimi.
,,Grăsime înseamnă nu doar carnea grasă și mezelurile, înseamnă brânzeturi, înseamnă foarte multe lucruri pe care noi le consumăm zilnic. Nu conștientizează în momentul în care încep să-i întreb pe pacienți la cabinet dar și untul, smântâna, brânza, tot grăsimi sunt”, a explicat medicul de familie.
- Consecințele dislipidemiei nu sunt cunoscute pe deplin
Cei mai mulți respondenți au asociat dislipidemia cu:
- Boala cardiovasculară – 82,7%
- Accidentul vascular cerebral – 69,3%
- Pancreatită acută – 39%
Sub 15% dintre respondenți nu știau care sunt consecințele acestei afecțiuni.
„Nu e suficient să ai o viață activă dacă sângele tău nu mai hrănește corpul. Colesterolul și grăsimile crescute pot sabota sănătatea din interior în tăcere. De aceea, vă spun cu inima deschisă: testați-vă colesterolul. Aveți grijă de circulație. Hrăniți-vă oasele! Renunțați la fumat!”, a transmis dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet și nutriție.
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 
© europontis.com | videomedicina.ro
