videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
De la Google la grupurile de Facebook, de la podcasturi la TikTok, românii consumă zilnic informații medicale. Dar câți transformă această avalanșă de date în obiceiuri sănătoase? ,,Studiul despre consumul de informație și alfabetizarea în sănătate în România”, publicat de Asociația Credu 2025 oferă răspunsuri surprinzătoare.
„Românii sunt curioși, activi online și dornici să afle de ce și cum pot trăi mai sănătos: peste 65 % caută săptămânal sau chiar zilnic sfaturi medicale. Problema apare după ce închid ecranul: doar aproximativ 45 % fac pasul de la lectură la acțiune. Raportul nostru arată că, fără un sprijin structurat din partea școlii, a familiei și a sistemului medical, digitalul rămâne un imens potențial nevalorificat.”, este de părere Oana Voicu, președinte Asociația Credu și coordonator programe educație pentru sănătate.
Cât de des caută românii sănătate pe Google?
Conform raportului, peste 65% dintre români caută informații medicale zilnic sau săptămânal.
- Adulții și părinții preferă site-urile și blogurile medicale (93–94%).
- Profesorii apelează mai mult la YouTube și podcasturi.
- Tinerii migrează spre TikTok și Reels, unde găsesc explicații rapide, vizuale.
Sursele de încredere rămân medicii și instituțiile oficiale: peste 78% dintre respondenți le creditează cu cea mai mare autoritate, o arată raportul asociației.
De ce nu ajunge informarea la prevenție?
România se confruntă cu o povară serioasă:
- 30% dintre români au hipertensiune,
- aproape 1 din 10 suferă de diabet,
- cancerele sunt printre principalele cauze de mortalitate. Totuși, doar 35% dintre femei fac mamografii, deși media europeană e de 65%. Așadar, informația există, dar nu se transformă în acțiune.
Care sunt barierele?
Studiul identifică patru mari piedici:
- Suprainformarea – prea mult conținut, greu de filtrat.
- Limbajul complicat – greu de înțeles pentru mulți români.
- Lipsa sprijinului comunitar – prea puține grupuri sau cluburi de prevenție.
- Absența declanșatorilor – memento-uri, liste sau apeluri directe la acțiune.
Ce fac adulții și părinții?
- 45% caută informații zilnic, mai ales pentru probleme personale și prevenție.
- Peste 75% rețin ce citesc sau vizionează.
- Dar doar jumătate merg mai departe: programări la medic, schimbări în dietă, sport.
De ce profesorii sunt cheia?
Profesorii consumă informație mai rar (doar 19% zilnic), dar au un rol strategic.
- Aproape 92% sunt deschiși la cursuri online.
- 96% spun că pot integra teme de sănătate în lecții de doar 10 minute.
Practic, fiecare profesor poate deveni un ambasador al sănătății, multiplicând informația către sute de elevi și, indirect, către familiile lor, este concluzia raportului.
Cum arată situația la nivel european?
Datele Eurostat arată că peste jumătate dintre cetățenii Uniunii Europene (aproximativ 55%) au căutat informații de sănătate online în ultimele trei luni. În România, procentul este mai scăzut, în jur de 40%, ceea ce confirmă decalajul față de media europeană. Totuși, raportul Credu arată un interes ridicat la nivel săptămânal sau zilnic (65%), ceea ce sugerează că odată ce devin activi, românii caută frecvent. Diferența vine probabil din faptul că nu toată populația are obiceiul constant de a apela la internet pentru sănătate.
Un alt indicator esențial este alfabetizarea în sănătate. Studiile realizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în țările europene arată că între 25% și 75% dintre adulți au un nivel limitat de înțelegere și aplicare a informației medicale. Cu alte cuvinte, chiar dacă informația este disponibilă, mulți nu reușesc să o filtreze sau să o transforme în decizii corecte pentru sănătate. Această situație reflectă aproape perfect barierele identificate și în România: limbaj complicat, suprainformare și lipsa de sprijin comunitar.
Mai mult, cercetările internaționale privind comportamentul de căutare online a informațiilor de sănătate confirmă același paradox observat și la români: numărul celor care se informează este mult mai mare decât al celor care schimbă efectiv comportamente. Analizele arată că persoanele cu educație mai ridicată, venituri mai mari și competențe digitale mai bune sunt cele care reușesc să transforme mai frecvent informația în acțiuni — cum ar fi modificări de dietă, creșterea activității fizice sau programări medicale. În lipsa acestor factori, informarea rămâne doar teoretică.
Ce soluții există?
Asociația Credu vorbește despre „fereastra de prevenție”: momentul când o informație bine livrată poate produce schimbarea. Iar rețeta câștigătoare sunt micro-resursele:
- clipuri de 3 minute,
- infografice simple,
- quiz-uri interactive,
- fișe scurte pentru clasă sau familie.
„Studiul arată clar: românii sunt conectați la informație, dar ezită să facă pasul către schimbarea obiceiurilor. Avem nevoie să traducem limbajul medical într-un format simplu, aplicabil și să construim punți între școală, familie și comunitate. Numai așa informarea devine prevenție”, crede Oana Voicu, președinte Asociația Credu, coordonator programe de educație pentru sănătate
România nu duce lipsă de informație medicală. Provocarea este să o transformăm în decizii și obiceiuri preventive. Asociația Credu arată că drumul trece prin școală, prin familie și prin resurse scurte, clare și validate.
Întrebarea care rămâne este: vom ști să prindem la timp această „fereastră de prevenție”?
Videomedicina.ro își asumă acest rol. Informăm românii din surse credibile și adaptăm mesajul la vremurile pe care le trăim și la formatele pe care le caută publicul: am lansat recent podcasturi, realizăm reel-uri (clipuri) și materiale video scurte, astfel încât informația medicală să fie nu doar corectă, ci și accesibilă și ușor de pus în practică.
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 
© europontis.com | videomedicina.ro
