EXCLUSIV – Tania Mihalcia Bălașa, directorul general al Institutului Național de Transfuzie Sanguină: ,,Actualizarea sistemului informatic integrat la noua versiune 3.0 stă în mâinile fiecăruia dintre noi!”

EXCLUSIV – Tania Mihalcia Bălașa, directorul general al Institutului Național de Transfuzie Sanguină: ,,Actualizarea sistemului informatic integrat la noua versiune 3.0 stă în mâinile fiecăruia dintre noi!”Digitalizarea sistemului de transfuzie sanguină nu mai este doar un obiectiv ambițios, ci o necesitate vitală pentru siguranța pacienților și eficiența proceselor medicale. Ec. Tania Mihalcia Bălașa, directorul general al Institutului Național de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Videomedicina.ro despre stadiul actual al digitalizării, despre provocările întâlnite, dar și care este viziunea sa cu privire la instituția pe care o conduce și care să aibă un sistem modern, interoperabil și aliniat standardelor europene.

Cum ați descrie nivelul actual de digitalizare al Institutului Național de Hematologie Transfuzională, dar și al centrelor de transfuzie din România?

Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzie, și în mod specific a Centrelor de Transfuzie Sanguină și a Institutului Național de Transfuzie Sanguină (INTS) „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, a început în anul 2000 cu versiunea „1.0”, a continuat în 2015 cu versiunea „2.0”, iar acum se află în proces de actualizare, conform standardelor europene de calitate, siguranță și securitate transfuzională.

În prezent, infrastructura hardware achiziționată în 2015 este învechită și nu mai răspunde necesităților actuale. Totodată, lipsa unui serviciu centralizat de schimb de date medicale îngreunează coordonarea informațiilor, iar absența unei platforme de standardizare a guvernanței datelor nu permite introducerea indicatorilor de performanță și a mecanismelor de asigurare a calității.

Care sunt principalele dificultăți întâmpinate în utilizarea documentației pe suport de hârtie?

Utilizarea documentației pe hârtie este consumatoare de resurse – timp și bani –, limitează accesul la informațiile necesare analizelor statistice din procesul decizional și, nu în ultimul rând, reduce interconectarea instituțională, esențială pentru implementarea unei strategii integrate de dezvoltare a Sistemului Național de Transfuzie.

În ce măsură lipsa trasabilității digitale afectează siguranța transfuzională?

Trasabilitatea este definită în Anexa 1 Terminologie a Legii 282 din 5 octombrie 2005, privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calității şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice. Această lege fundamentală pentru Sistemul Național de Transfuzie statuează că trasabilitatea este ansamblul informațiilor înregistrate şi al măsurilor care permit urmărirea şi identificarea fiecărei etape a activităţii, pornind de la admiterea persoanei la donare până la utilizarea terapeutică a sângelui şi a componentelor sanguine umane; trasabilitatea permite stabilirea unei legături între donator şi unul sau mai mulţi primitori şi de la primitor la donator, fiind stabilită cu ajutorul unui sistem național unic de identificare a unităților de sânge şi a persoanelor.

Într-o perspectivă mai puțin formală, trasabilitatea este o bibliotecă digitală care conține toate informațiile din spatele unei unități de sânge/component sanguin care are amprenta sa proprie și un traseu unic de la donator la pacientul primitor.

Siguranța transfuzională este asigurată atunci când se administrează o unitate de sânge/component sanguin validată și compatibilă. Atât validarea calității produsului, cât și compatibilitatea cu profilul hematologic al pacientului pot fi verificate și asigurate mai rapid in condițiile gestionării informațiilor în format digital.

Ce erori sau dificultăți ați întâlnit din cauza proceselor manuale?

Capacitatea umană de memorare, de concentrare a atenției și de interpretare a datelor variază de la individ la individ precum și contextual la același individ. De aceea procesarea umană, neautomatizată a datelor poate genera erori consecutive variabilităților menționate, dintre acestea aș menționa categorii mari cum ar fi erori de citire, erori de editare, erori de calcul sau erori de interpretare.

Erorile umane pot duce la alterarea proceselor statistice de analiză și sinteză al căror rezultat este menit să reflecte performanța și să sprijine procesele decizionale.

Cum poate digitalizarea contribui la reducerea erorilor umane și la protejarea pacienților?

Digitalizarea înseamnă automatizarea proceselor de recepționare, înregistrare, stocare și arhivare a tuturor informațiilor atribuite codului unic de donator și respectiv codului unic de donare, acestea fiind coduri unice de bare, scanabile. Procesele derulate în Sistemul Național de Transfuzie cum ar fi înregistrarea donatorilor, selecția donatorilor eligibili, recoltarea, controlul biologic, procesarea, validarea, stocarea, eliberarea în vederea distribuției, verificarea compatibilității la nivelul unităților de transfuzie sanguină și alte procese subsecvente, sunt toate în dinamică și progres, iar informațiile rezultate prin automatizarea acestor procese, informații care fac parte din trasabilitate, cresc exponențial cantitativ și calitativ.

Ați analizat experiențele altor țări europene (ex. Croația, Italia, Polonia, Scandinavia). Care dintre aceste modele vi se par cele mai relevante pentru România?

INTS se preocupă permanent de actualizarea informațiilor referitoare la bunele practici transfuzionale la nivel european și de ce nu global. În evaluarea fezabilității de actualizare a digitalizării Sistemului Național de Transfuzie prin PNRR, a fost observat atât modelul Italiei și Poloniei ale căror sisteme informatice și platforme digitale sunt dezvoltate autohton cât și modelele Croației, Ungariei, Olandei, Elveției, Franței, Germaniei, Spaniei care își gestionează activitatea transfuzională prin intermediul unor platforme comercializate, implementate și întreținute funcțional de lideri globali în digitalizarea transfuzională.

Care sunt cele mai bune practici internaționale pe care ați dori să le implementați în sistemul românesc?

Sistemul Național de Transfuzie are nevoie de actualizarea digitalizării pentru a asigura trasabilitatea la nivelul exigențelor Regulamentului SoHo 2027 Regulamentul (UE) 2024/1938 care stabilește standardele de calitate și siguranță pentru substanțele de origine umană (cum ar fi sânge, celule stem, țesuturi) destinate utilizării la om, începând cu data de 7 august 2027. Acesta va înlocui directivele anterioare, va armoniza legislația la nivelul UE, protejând donatorii și primitorii, și va promova inovația în sectoarele de transfuzie, transplant.

Institutul Național de Transfuzie Sanguină a aplicat pentru fonduri prin PNRR în vederea digitalizării infrastructurii hardware și software? Ce nevoi concrete au fost incluse în aplicația pentru PNRR?

Nevoile concrete majore menționate în aplicația pentru PNRR sunt de implementare a unui sistem (hardware/software) informatic integrat care să asigure gestionarea eficientă și trasabilă a tuturor activităților specifice domeniului transfuzional și gestionarea 24/7 a stocului de componente sanguine. În plus, este nevoie ca sistemul informatic să aibă un grad înalt de securizare la atacuri cibernetice și să fie compatibil pentru interconectare cu platforma SoHo.

În ce stadiu sunteți cu digitalizarea prin PNRR și de ce fonduri beneficiați?

Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzie Sanguină este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu suma de 24.128.359 lei (fără TVA). În prezent, sunt livrate echipamentele hardware, iar în curând va fi semnat Acordul-Cadru pentru software.

Există colaborări cu alte spitale sau centre de transfuzie pentru o strategie unitară de digitalizare?

Destinația principală de implementare a sistemului informatic integrat este INTS și rețeaua Centrelor de Transfuzie Sanguină (CTS). Sistemul va permite interconectarea cu unitățile de transfuzie sanguină, asigurând trasabilitatea proceselor „de la venă la venă”.

Cum vedeți sustenabilitatea acestor investiții după încheierea finanțării PNRR?

În proiectul PNRR una din cerințe este de asigurare a unui orizont de minim 5 ani pentru serviciile de asistență tehnică și mentenanță a sistemului informatic integrat furnizat. Din acest motiv, cu cât sistemul informatic integrat este mai aproape de standardul SoHo din perspectiva software, cu atât reziliența operațională este mai prelungită iar costurile de dezvoltare și actualizare (update și upgrade)  sunt mai bine controlate și optimizate.

Care sunt principalele bariere (financiare, legislative, de resurse umane) în calea implementării unui sistem digital integrat?

Implementarea unui sistem digital integrat presupune un control exigent al variabilelor. Din punct de vedere financiar, pot apărea costuri suplimentare pentru servicii neprevăzute, având în vedere complexitatea proiectului – în special costuri de migrare a datelor și de asigurare a continuității de operare. Din punct de vedere legislativ, este necesară reglementarea clară a cadrului și a responsabilității fiecărui actor participant în sistemul informatic integrat, fie ca originator, fie ca utilizator interconectat. Și în final dar nu în cele din urmă, formarea profesională actualizată pentru operarea digitală este o provocare având în vedere atribuirea unor roluri funcționale multiple (multitasking) personalului medical insuficient calibrat numeric la solicitările procesului transfuzional.

Ce rol pot avea tehnologiile emergente, precum inteligența artificială sau telemedicina, în activitatea de transfuzie?

Inteligența artificială poate deveni o resursă valoroasă pentru generarea unor modele predictive inteligente și pentru gestionarea eficientă a stocului de sânge și componente sanguine. În același timp, telemedicina poate optimiza resursele medicale, permițând selecția la distanță a donatorilor, în special în cadrul colectelor mobile.

Cum poate fi asigurată interoperabilitatea între sistemele informatice ale centrelor de transfuzie și cele ale spitalelor?

Există deja un proiect pilot care a demonstrat că sistemele informatice ale spitalelor și cele ale CTS-urilor pot fi conectate interoperabil. Fezabilitatea CTS–UTS a fost validată de principiu și în cercetarea de piață din proiectul PNRR, iar implementarea ar putea fi un obiectiv viitor pentru managementul UTS-urilor.

Ce măsuri sunt necesare pentru a asigura instruirea și adaptarea personalului medical la noile sisteme?

Un plan bine construit de formare profesională livrat de formatori avizați alături de o implementare supervizată și antrenată a capabilităților resursei umane de operare în mediu digital sunt cele doua condiții de îndeplinit pentru a face din implementarea sistemului informatic integrat un succes.

Cum vedeți rolul parteneriatelor public-privat în accelerarea digitalizării?

Programarea digitală la donare în platformele BlooDoChallenge și Donorium sunt exemple de parteneriate public-ONG care au arătat că digitalizarea are un rol facilitator și constructiv în donare. Pe lângă opțiunea de programare, platforma BlooDoChallenge colectează continuu feedback-ul de la donatori, publică nivelul stocului de sânge și componente sanguine la nivel de CTS în aplicație, publică țintit teritorial campanii de promovare a donarii de sânge și permite acumularea unui sistem de puncte prin care donatorii pot accesa beneficii de la partenerii comercianți din comunitate.

Ambele platforme partenere sunt catalizator de interacțiune, promovare a donării și gestionare a relației cu comunitatea donatorilor de sânge din România.

Care este viziunea dumneavoastră pentru Institut peste 5–10 ani în ceea ce privește digitalizarea?

Viziunea mea este ca Sistemul Național de Transfuzie să fie armonizat digital cu autoritățile competente, atât la nivel național, cât și european.

Cum credeți că digitalizarea poate schimba relația dintre pacienți, donatori și instituțiile de transfuzie?

La nivelul comunităților, digitalizarea va asigura excelență în trasabilitate, iar asta înseamnă o siguranță transfuzională sporită. Totodată, poate oferi o experiență mai umană: de exemplu, atunci când un pacient primește sângele de la un donator, acesta din urmă primește un mesaj de mulțumire generic care reprezintă măsura generozității gestului de a dona voluntar.

Ce mesaj ați transmite factorilor de decizie politică despre urgența digitalizării în domeniul transfuzional?

Proiectul PNRR în derulare este deja un mesaj implicit către factorii de decizie politică, mesaj care atestă că acolo unde există viziune și implicare, resursele pot fi accesate și progresul este asigurat.

Ce mesaj aveți pentru personalul din Institutul Național de Transfuzie Sanguină și din centrele de transfuzie din România vizavi de digitalizare?

Sistemul Național de Transfuzie este reprezentat de o echipă de profeșionisti competenți indiferent de nivelul ierarhic. Actualizarea sistemului informatic integrat la noua versiune 3.0 stă în mâinile fiecăruia dintre noi. Cred că putem arăta din nou că „Transfuzia” este competitivă atât în rândul comunităților medicale de specialiști români cât și în rândul Sistemelor de Transfuzie din Europa.

Ce riscuri aduce digitalizarea odată cu ea?

Singurul risc semnificativ care merită menționat este cel al securității datelor. Totuși, având în vedere cerințele proiectului PNRR privind protecția împotriva atacurilor cibernetice, se poate spune că este un risc gestionat.

Odată cu digitalizarea, se păstrează baza de date originală (fișele donatorilor) undeva?

Actualizarea legislației ar putea aduce schimbări în procesul de stocare și arhivare a datelor. În prezent, termenul de arhivare este de 30 de ani.

Se vor păstra în continuare date scrise pe hârtie?

În perioada de tranziție, până la finalizarea implementării este de așteptat ca gestionarea datelor să fie asigurată conform reglementărilor actuale, adică selectiv pe hârtie și electronic.

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 

© europontis.com | videomedicina.ro