Află de la dr. Ana Maria Ionescu, medic dermatolog, care sunt cele mai comune greșeli pe care le fac românii când se expun la soare

Dr. Ana Maria Ionescu este medic specialist dermatolog și a ales medicina din grija sinceră față de oameni în întregul lor. A studiat la Universitatea de Medicina și Farmacie Carol Davila și a făcut rezidențiatul în București. ,,Am ales dermatologia pentru că este o specialitate complexă, care se împletește cu mai multe domenii – chirurgia dermatologică, pediatria, reumatologia –  și este mereu dinamică și provocatoare”, a mărturisit dr. Ana Maria Ionescu în cadrul unui interviu acordat Videomedicina.ro. Practică dermatologia zi de zi cu blândețe și pasiune și îi place să fiu aproape de pacienți, să-i asculte și să-i ajute să se simtă bine în pielea lor. Se implică în campanii ale Asociației OncoPacienților Phoenix și face voluntariat ori de câte ori are ocazia.

Care a fost motivația dvs. personală de a vă alătura campaniei „Soare fără pete” și de a oferi consultații dermatologice la Mamaia?

Încă din facultate am considerat că voluntariatul în domeniul medical este foarte important pentru societate, mai ales pentru că accesul la serviciile medicale nu este ideal în multe locuri ale țării. În timpul rezidențiatului, am căutat să fac voluntariat pe ramura aleasă, dermatologia. Cea mai de temut patologie din dermatologie este melanomul, nu doar din cauza agresivității acestui cancer, dar mai ales din cauza lipsei informării populației despre fotoprotecție, autoevaluarea pielii și consultul dermatologic anual. Din acest motiv am căutat mereu să particip în sesiuni de informare și dermatoscopii. Prima data am participat la campania „Soare fără pete” în rezidențiat. Așa am cunoscut-o pe doamna Ioana Cristea, președinta asociației Oncopacientilor Phoenix, un om impresionant, care în ciuda parcursului său personal oncologic, a continuat să lupte pentru oameni, făcând informări, screening gratuit și grupuri de suport pentru pacienți. Am ținut legătura cu dumneaei de-a lungul timpului și ori de câte ori am putut, m-am alăturat campaniei sale din domeniul dermatologiei. Este un exemplu de putere și motivație, care a trecut peste multele dificultăți personale ajutând-i pe alții.

Cum s-a desfășurat o zi de voluntariat pe litoral? Ce a implicat mai exact munca dumneavoastră?

Ziua a început prin pregătirea zonei în care se ofereau dermatoscopiile – pe plaja, în Beach Barul hotelului Tomis. Doamna Ioana Cristea a găsit un loc foarte prietenos, cu oameni care au valorificat ideile dânsei și au susținut campania. Apoi voluntarii au pornit pe plajă cu pliante informative. Munca mea ca medic a fost să verific leziunile oamenilor care își doreau să facă parte din aceasta campanie, din punct de vedere clinic și dermatoscopic. Mai mult decât atât, un lucru foarte important a fost informarea participanților despre ce înseamnă arsura solară, ce înseamnă leziunile cu potențial periculos și ce înseamnă autoevaluarea lunară a pielii și fotoprotecția corectă.

Câte persoane ați examinat într-o zi, în această campanie?

În această campanie am evaluat peste 60 de pacienți.

Ce fel de probleme cutanate ați întâlnit cel mai frecvent? Ați observat un anumit tipar de afecțiuni?

Singurul tipar pe care l-am observat a fost arsura solară, din păcate turiștii români încă au mentalitatea că la mare trebuie să ia tot soarele și să se vadă că au fost în concediu, iar acest tip de expunere la soare este și cel mai periculos. Partea bună a fost că, din punct de vedere al tumorilor cutanate, majoritatea au fost benigne. Pe lângă alunițe, keratozele seboreice și hemangioamele cutanate au predominat, iar acestea sunt doar de importanță estetică.

Ce procent dintre turiștii examinați aveau nevoie de un consult de specialitate ulterior?

Aș aproxima la 5-10 %, dar nu neapărat pentru leziuni oncologice, ci pentru că oamenii neglijează alte afecțiuni cutanate care nu făceau obiectul screening-ului pe plajă.

Câte cazuri de leziuni precanceroase sau cancere cutanate ați depistat în timpul campaniei?

Am avut o suspiciune de melanom și mai mulți nevi atipici care aveau nevoie de follow-up.

În general, cât de conștienți sunt turiștii români de riscurile expunerii neprotejate la soare? Ați observat diferențe în funcție de vârstă sau gen?

Din păcate, majoritatea nu sunt conștienți de riscuri. După cum am spus și mai sus, turistului român îi este greu să limiteze orele de plajă. Nu am văzut diferențe în ceea ce privește vârsta sau genul. Erau pur și simplu persoane informate, complet nebronzate/nearse – însă acestea erau excepțiile.

Dr. Ana Maria Ionescu, medic dermatolog

Care sunt cele mai comune greșeli pe care le fac oamenii atunci când se expun la soare?

  1. Există o încredere mare în umbrelă – sub umbrela de pe plajă ne putem arde din mai multe motive – nu sunt fabricate din materiale care chiar să blocheze radiația UV. Dar chiar dacă ar fi, pe plajă, razele soarelui sunt reflectate de nisip și de apă, iar radiația încasată de piele este mult mai mare decât în alte condiții.
  2. Aplicarea greșită a cremelor de protecție solară sau aplicarea de ulei bronzant sau lipsa reaplicării cremei fotoprotectoare – crema de fotoprotecție se aplică corect înainte de a pleca de acasă, pe toate zonele expuse la soare (inclusiv urechi, laba piciorului, spate) și se va reaplica la fiecare 2 ore sau după ștergerea cu prosopul, după ieșirea din apă, după transpirație. Dacă sunt săriți acești pași, scade calitatea fotoprotecției.
  3. Nu se bazează pe fotoprotecție fizică – acum există atât de multe haine concepute special pentru plajă, la care pot apela și cei mai pretențioși în materie de creme. De asemeni, pălăria cu bor larg, ochelarii de soare – sunt și ele accesorii de dorit pe plajă.
  4. Poate cea mai importanta greșeală – expunerea în intervalul 11-15 (10-16). În acest interval indicele de radiație UV – indice la care avem acces cu toții prin aplicațiile meteo – este extrem de mare – peste 5, iar acest lucru înseamnă că o arsura solara poate apărea și după 15-20 minute de expunere.

Ce semne ar trebui să ne îngrijoreze în privința alunițelor?

Există regula ABCDE (Asimetrie de orice fel – culoare/structura, Bordura – marginea neclară, neregulată, Culori multiple, Diametru peste 6 mm sau ugly Duckling – o aluniță care iese în evidentță față de restul – trebuie verificată, și E – Evoluția  – de la lună la lună ceva se modifică în aluniță – de aici și importanta automonitorizării) care ne arată ce ar trebui să evaluăm la o aluniță, însă pentru a folosi această regulă este necesar să ne luăm timpul efectiv o dată pe lună pentru a ne autoevalua pielea. Ce mai poate fi îngrijorător – numărul alunițelor – peste 50 alunițe normale sau peste 5 alunițe atipice – crește riscul de melanom. De asemenea, nu doar melanomul este cancer de piele, de aceea ne interesează orice leziune care nu se vindecă, seamănă cu un coș, orice leziune roz sau roșie nou apărută, care se extinde sau care sângerează și nu trece în 2 săptămâni – trebuie verificata la medicul dermatolog.

Care este cel mai important mesaj pe care ați dori să-l transmiteți publicului după această experiență?

Să facă tot posibilul să prevină arsurile solare la copii. Aș zice chiar bronzul, dar măcar arsurile solare, pentru că doza de radiație UV este cumulativă și cea mai mare cantitate de soare o încasăm în copilărie. O arsură solară în copilărie dublează riscul de a dezvolta melanom de-a lungul vieții. Iar cei care iubesc soarele, să se expună responsabil, la ore potrivite și cu fotoprotecție adaptată preferințelor, cu evitarea arsurilor solare.

Ce recomandări aveți pentru cei care au alunițe numeroase sau cu aspect atipic, dar evită un control la medic?

Automonitorizarea și informația din surse bune. Dacă cunoaștem pielea, orice ar apărea nou/crește, descoperim la timp și împreuna cu o informare corectă, pacientul înțelege riscul vital sau pe termen lung și în final va lua decizia potrivită. Orice cancer cutanat, chiar și un melanom, descoperit în faza incipienta, are șanse mari să nu însemne o povara pentru sănătate.

Există un caz particular, din cele văzute pe litoral care v-a marcat sau v-a impresionat în mod deosebit?

Un tânăr cu o leziune ce avea șanse mari să fie ori un nev atipic cu displazie mare ori chiar un melanom. Din păcate, vârsta la care punem astfel de diagnostice tot scade și asta are un impact foarte mare și pentru pacient, dar și pentru medic.

Cum se compară profilul pacienților pe care i-ați examinat în timpul campaniei cu cel al pacienților dvs. obișnuiți din cabinet? Ați observat diferențe demografice, de vârstă sau de tip de afecțiuni?

Am mulți pacienți care vin la cabinet special pentru verificarea alunițelor și sunt informați, practică expunerea la soare în siguranță și sunt conștienți de pielea lor, lucru pe care l-am observat mai puțin pe plajă.

Sunt campaniile de voluntariat o parte importantă a meseriei de medic dermatolog?

Voluntariatul este întotdeauna bine venit în comunitate, iar pe partea medicală cu atât mai mult. Este modalitatea prin care serviciile medicale și informarea medicală ajung la pacienții care nu au acces la acestea. Cred că ar fi ideal să fie organizate astfel de campanii cât mai des și poate la scară mai mare.

Considerați că astfel de campanii au un impact real asupra comportamentului oamenilor?

Da, consider că aceste campanii au un impact real asupra comportamentelor oamenilor. Mulți pacienți nu sunt conștienți de riscurile expunerii la soare sau de importanța autoexaminării până când nu participă la astfel de campanii. În plus, contactul direct cu medicul, explicațiile pe înțelesul lor și consultul gratuit îi poate motiva să schimbe anumite comportamente. Dar cel mai important lucru este că, și în lipsa unei schimbări comportamentale, majoritatea vor deveni mai atenți la sănătatea pielii și cu siguranță acest lucru contribuie pe termen lung la prevenirea sau depistarea precoce a bolilor dermatologice.

Vezi și serialul video „Soare fără pete”:

‍ Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 🔔

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 7 ani este freelancer dar și asociat în EUROPONTIS.com SRL. Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Cristi Stafie, adolescentul cu o boală rară și 20 operații, cucerește medalii la tenis de masă

Multe boli rare determină dizabilități fizice, cognitive sau senzoriale: limitări ale activității, necesitatea suportului de …

videomedicina.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest website utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile sunt stocate în browserul Dvs. și efectuează funcții precum recunoașterea Dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru, ajutând astfel echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-ului prin navigarea filelor din partea stângă.