Mircea Toma, CNA, despre dezinformarea medicală: ,,Nu am primit niciun ajutor de la Colegiul Medicilor din România. Protocolul de colaborare a murit pe drum”

Una dintre cele mai mari provocări ale ultimilor ani, dezinformarea medicală este în atenția Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), al cărui principiu este protejarea publicului de informații false. Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), cunoscut publicului larg ca psiholog și jurnalist, dar și pentru activitatea sa în promovarea libertății de exprimare, eticii jurnalistice și combaterea dezinformării a explicat că ,,dezinformarea medicală vine dinspre niște medici care și-au abandonat din motive diverse misiunea de medic și fac altceva. Fie că au luat-o razna, fie că o fac cu rea credință”, a spus reprezentantul CNA.

În perioada pandemiei de COVID-19, CNA a aplicat cele mai mari sancțiuni către posturile TV care au promovat dezinformări medicale, în special cele legate de campaniile antivaccinare, anti-mască și de negare a măsurilor de prevenție împotriva COVID-19. După încheierea acestei perioade tensionate, numărul încălcărilor a scăzut, chiar și în cazul televiziunilor care anterior erau constant sancționate.

Ulterior, atenția s-a mutat de la pandemia de COVID la războiul din Ucraina, devenit noul subiect principal al dezinformărilor.  În cel mai nou episod multimedia realizat de Videomedicina.ro în cadrul serialului multimedia ,,Medici care dezinformează: când autoritatea subminează știința”, Mircea Toma a vorbit deschis în cadrul unui interviu video despre dezinformarea medicală și consecințele sale dramatice, dar și despre reglementarea conținutului media în protejarea publicului împotriva informațiilor false, inclusiv în domeniul medical.

„CNA judecă din perspectiva unor reguli majore, una dintre ele fiind protejarea publicului de informații false, deci de dezinformare. Asta ar presupune că CNA este posesorul unor instrumente de verificare a adevărului care să-i permită să intervină atunci când identifică informații false. Dar CNA este compus din persoane care nu sunt specialiști în diversele domenii științifice care pot face obiectul unor false informații și atunci stabilește calitatea de adevăr a unor produse editoriale raportându-se la surse competente. Sursa competentă în subiectul medicinei este în principiu Colegiul Medicilor”, a precizat Mircea Toma.

Colegiul Medicilor din România (CMR) este menționat în câteva locuri în actele normative ale Consiliului Național al Audiovizualului. ,,În Codul audiovizual sau decizia pe care a produs-o chiar CNA, legislație secundară ca să-și detalieze principiile formulate în lege, apare, de exemplu, un articol, pe care am să-l citez acum: este interzisă difuzarea de producții audiovizuale în care sunt promovate cazuri de vindecare a unor boli grave cu ajutorul tratamentelor convenționale sau neconvenționale dacă diagnosticul și actele medicale care le atestă nu au fost certificate de Colegiul Medicilor din România ori de instituții similare din străinătate. Asta ne permite legea și impune legea ca atunci când avem dubii să vedem ce decizii are Colegiul Medicilor”, a afirmat Mircea Toma.

Actul normativ la care face referire Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) este Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 11 martie 2011, în special articolul 73 al acestui cod.

Diferența dintre dezinformare și informare incorectă

În versiunea mai recentă a codului, Consiliul Naţional al Audiovizualului face distincție între informarea incorectă și dezinformare. Conform art. 91 dezinformarea implică intenție deliberată, pe când informarea incorectă este o eroare factuală fără intenție de a induce în eroare, deși ambele pot avea efecte negative asupra publicului.

,,Am vrut să semnăm un protocol de colaborare interinstituțional”

Colaborarea interinstituțională este importantă pentru a combate dezinformările, susține reprezentantul CNA, care a dat exemplul Asociației Publicitarilor din România, extrem de receptivă la acest subiect.

,,Asociația Publicitarilor are un cod de norme, există un mecanism de autoreglementare unde sunt detaliate criteriile după care este judecată calitatea unui produs publicitar și ne comunică punctul ei de vedere, pe care noi îl putem folosi raportându-ne sigur și la legislația proprie. Deci, un mecanism bine pus la punct. Este mult mai important ce se întâmplă relativ la sănătatea omului, dar nu am reușit să ducem o asemenea colaborare până la capăt”, a mărturisit Mircea Toma.

Acesta a spus că în pandemia de COVID-19 ar fi avut nevoie de sprijinul CMR, atunci când voci din comunitatea specialiștilor în medicină, medici, au susținut principii contrare procedurilor, normelor și recomandărilor medicale venite din partea autorităților medicale. ,,Colegiul Medicilor ne-ar fi fost de mare ajutor. În fapt, nu am primit niciun ajutor de la Colegiul Medicilor”, a semnalat Mircea Toma.

Potrivit acestuia, colaborarea dintre CNA și CMR s-a blocat, deși președintele CMR a fost deschis ideii. Concret „nu s-a întâmplat nimic. Am vrut să semnăm un protocol de colaborare interinstituțional. A pornit, a fost un ping-pong între departamentele juridice, și undeva a murit pe drum”, a declarat Mircea Toma.

În momentul de față nu există un protocol între cele două organizații.

Traseul pas cu pas privind aplicarea Codului Audiovizual pentru mediul online

O parte importantă a fenomenului dezinformării medicale se petrece în mediul online, unde medici sau persoane care se prezintă drept specialiști produc conținut audiovizual.
„Toate prevederile din Codul audiovizual care se aplică televiziunilor se aplică acum și mediului online. Furnizorii de servicii media audiovizuale, inclusiv canalele de YouTube care au un comportament comparabil cu o televiziune, trebuie să se notifice la CNA”, a explicat Mircea Toma. Vă prezentăm mai jos care este traseul pas cu pas:

• Identificarea furnizorului de servicii media audiovizuale
• Entitățile care au comportament similar cu o televiziune, dar care oferă programe „la cerere” (ex: YouTube, platforme de VOD).
• Condiții:
• Catalog de programe disponibile (nu flux live obligatoriu).
• Audiență rezonabilă (nu doar câteva vizionări).
• Se exclud materialele ocazionale, personale (ex: filmări de nuntă, upload-uri pe Facebook/TikTok fără scop editorial).
• Notificarea furnizorului către autoritatea de reglementare (CNA)
• Furnizorii care se califică trebuie să se notifice.
• : Peste 100 de entități s-au notificat deja.
• Produsele audiovizuale trebuie să fie sub jurisdicția CNA
• Numai materialele video/ audio intră sub reglementare.
• Textul simplu sau blogurile text nu intră încă în competența CNA.
• Primirea sesizărilor pentru posibile încălcări
• CNA nu monitorizează proactiv; acționează pe baza sesizărilor sau autosesizării.
• Sesizarea poate fi pentru: transmiterea de informații neconforme cu realitatea.
• Evaluarea responsabilității editoriale
• CNA judecă și aplică sancțiunea celui care transmite informația către public fără verificare, nu persoanei care a spus informația.
• Poate fi persoană fizică sau firmă (entitate juridică).
• Distanțarea editorială de afirmațiile false
• Jurnalistul/ trebuie să se asigure că nu confundă punctul de vedere al invitatului cu propria poziție editorială.
• Este suficient să marcheze dubiul sau să clarifice că afirmația nu a fost verificată.
• Verificarea informațiilor de către CNA
• CNA (Colegiul Național al Audiovizualului) poate face fact-checking.
• Surse validate pentru verificare:
• Pagini oficiale (ex: OMS pentru informații despre pandemie).
• Rețele globale de verificare a informațiilor (jurnaliști independenți).
• Sarcina verificării nu este impusă jurnalistului; el trebuie doar să nu transmită ca fapt confirmat informația dubioasă.

CNA se bazează pe mecanisme externe de verificare

În lipsa unei colaborări interne, Consiliul recurge la surse externe de fact-checking: „Legea ne permite să folosim informații validate de entități din străinătate. Pe subiectul pandemiei, de exemplu, există o pagină dedicată a Organizației Mondiale a Sănătății, unde sunt catalogate toate minciunile și tezele conspiraționiste. Mai sunt și rețele jurnalistice globale de verificare a informației, pe care le considerăm valide și le folosim”, a precizat Mircea Toma, subliniind că această sarcină ar fi trebuit să revină corpului medical. „Eu aș avea încredere mai mare în ceva ce chiar corpul medical verifică, decât să paseze la mine verificarea. Eu sunt statul și am un disconfort major în această calitate.”

,,Medicii care susțin cu înverșunare contrariul adevărului medical, excluși din sistemul medical cu spume”

Dezinformarea are consecințe dramatice. „Au murit oameni care au refuzat să fie intubați, care au refuzat vaccinarea. Din 65.000 de decese în pandemie, 60.000 au fost persoane nevaccinate. E incredibil să vezi medici care spun că vaccinul este toxic. Aici începe revolta mea privată. Pot să admit că sunt medici care au probleme de sănătate mentală. Dar medici cu piesele mecanismelor rațiunii la locul lor, care susțin cu înverșunare contrariul adevărului medical, nu știu ce pedeapsă mai aspră ar fi pentru ei decât să fie excluși din sistemul medical cu spume”, a mărturisit Mircea Toma.

Dr. Flavia Groșan, unul dintre medicii care a răspândit informații false, cercetată disciplinar de către Colegiul Medicilor Bihor, a decedat recent, din cauza unei boli grave de care suferea. ,,Cazul doamnei Groșan ridică o problemă complexă, unde se întâlnesc responsabilitatea profesională, dreptul la viață privată și protejarea sănătății publice. Am criticat de-a lungul timpului mesajele sale publice, care au generat confuzie și riscuri reale pentru pacienți. Ulterior, s-a aflat că aceste manifestări aveau în spate o suferință medicală gravă. Această realitate impune o distincție clară. Boala poate explica un comportament, dar nu îl poate justifica atunci când afectează sănătatea publică. În același timp, este important de înțeles că, Colegiul Medicilor Bihor nu putea face publice informații privind starea de sănătate a unui medic, chiar dacă le deținea. Aceste date sunt protejate prin:

Regulamentul european (GDPR), care interzice divulgarea datelor medicale fără consimțământul persoanei,

Legea nr. 46/2003 (drepturile pacientului), care extinde confidențialitatea inclusiv asupra medicilor,

Codul deontologic al medicului, care prevede că starea de sănătate a unui coleg este o chestiune strict personală, nu una publică.

Prin urmare, Colegiul nu putea ieși în spațiul public cu o astfel de informație, fără a-i încălca dreptul la viață privată și demnitate, iar acest lucru ar fi fost o greșeală gravă din punct de vedere etic și legal.

Astfel, dacă a existat o lipsă de reacție, ea nu ține de lipsa de bună-credință, ci mai degrabă de limitele legale în care instituțiile pot acționa fără a încălca drepturile fundamentale ale individului.

Colegiul Medicilor nu poate fi acuzat că a tăinuit o boală, dar în mod sigur trebuie sprijinit în efortul de a găsi un echilibru între protejarea sănătății publice, respectarea confidențialității medicale și păstrarea demnității profesiei.

Această situație ar trebui să deschidă o discuție serioasă despre necesitatea unui mecanism clar, legal și rapid de suspendare temporară a dreptului de practică, în cazurile în care starea de sănătate mentală sau neurologică a unui medic ridică semne de întrebare. Nu pentru a stigmatiza.. pentru a proteja pacienții și integritatea profesiei medicale”, a explicat dr. Iuliu Torje pe rețeaua de socializare Meta.

Despre alți medici care au răspândit mituri toxice și cum au reacționat Colegiul Medicilor România și alte organizații profesionale puteți afla din primul articol multimedia Mituri toxice made in România. Când medicii devin sursă de dezinformare medicală?

Mai puteți parcurge și celelalte articole:

• Mituri toxice made in România. Când medicii devin sursă de dezinformare medicală?
• Miturile toxice nu au granițe. Când medici și oficiali guvernamentali dezinformează în Cehia, Slovacia, Polonia și SUA
• Dezinformarea medicală, folosită ca armă politică, distruge relația medic-pacient. Prof.dr. Alexandru Rafila și Radu Gănescu, despre miturile toxice din Sănătate

Acest material face parte din serialul multimedia ,,Medici care dezinformează: când autoritatea subminează știința”. Este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și a fost realizat cu sprijinul Science+, o rețea internațională care susține jurnalismul medical și științific rezistent la dezinformare în Europa Centrală și de Est, dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.

Surse:

• https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/186636
• https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/126743
• https://www.anm.ro/_/LEGI%20ORDONANTE/Decizia%20CNA%20573-2025.pdf
• https://www.facebook.com/torje.iuliu

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro