videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Dermatita atopică (DA) nu este doar o „mâncărime” sau o problemă estetică: este o boală inflamatorie cronică cu impact sistemic, care afectează calitatea vieții pacienților. Trei din cinci persoane cu dermatită atopică moderată ori severă nu își controlează suficient afecțiunea. Pentru că mai mulți medici dermatologi, pediatri, alergologi și pacienți au discutat recent despre gestionarea corectă a bolii, tratamente moderne și mituri frecvente, în cadrul Mesei rotunde „S-ar putea să trăiești cu dermatită atopică (DA). Dar asta nu înseamnă că trebuie să o suporți”, organizată de Revista Politici de Sănătate în campania „Spune DA” 2025, la care Videomedicina.ro a fost partener media, am selectat câteva sfaturi practice de la experți pentru a preveni și trata această boală.
1. Produsul cu mai puține ingrediente este cel mai sigur
Dr. Irina Antonescu, președintele Asociației pentru Dermatita Atopică, medic pediatru și mama unei fete cu dermatită atopică a precizat pentru Videomedicina.ro:
„Cu cât folosim mai multe produse cosmetice sau produse nenaturale, cu atât există un risc mai mare de a agresa pielea. Unele substanțe din produsele obișnuite pot afecta bariera cutanată, așa că este recomandat să folosim produse cu cât mai puțini excipienți”.
2. Mitul care trebuie demontat: copilul cu DA nu poate fi spălat zilnic
„Pacientul se poate spăla în fiecare zi, însă cu apă călduță și fără a degresa pielea. Imediat după baie, se aplică un emolient pe pielea ușor umedă. Copiii care merg la școală sau participă la activități sportive trebuie să aibă propriile produse speciale, fără parfum, colorant sau conservant.”
3. Produsele făcute acasă – de evitat
,,În ceea ce privește săpunurile de casă sau produsele făcute acasă, m-aș abține, deoarece pielea copilului cu dermatită atopică nu trebuie degresată; trebuie folosite produse speciale, fără agenți tensioactivi, fără săpun.”
4. Soarele ajută, dar în limite sigure
„Soarele poate ajuta la scăderea inflamației și de aceea se utilizează fototerapia, însă pacientul trebuie să-și protejeze pielea de arsurile termice. O piele fisurată expusă excesiv la soare poate agrava erupția.”
5. Natural nu înseamnă întotdeauna sigur
„Unele produse naturale pot fi benefice, dar altele chiar pot agrava dermatita atopică. Este important să folosim doar produse recomandate de medic.”
6. Colaborarea interdisciplinară este foarte importantă
Colaborarea interdisciplinară este esențială: pacienții pot avea comorbidități care necesită alergolog, psiholog sau chiar psihiatru, e de părere dr. Irina Antonescu.
,,Uneori, simptomele dermatitei atopice pot fi confundate cu ADHD sau alte afecțiuni, iar tratarea corectă a dermatitei normalizează starea copilului. Primul eșalon de intervenție sunt medicii de familie, pediatrii și medicina școlară, care pot identifica semnele și pot direcționa pacientul către dermatolog. Dermatita atopică este o boală dermatologică, nu alergologică; testările alergologice inutile reprezintă un efort financiar care nu aduce beneficii,” a precizat medicul.
7. Îngrijirea pielii cu creme emoliente și hidratante
Ghidul de tratament pentru adulții cu DA recomandă: „Cremele emoliente și hidratante protejează pielea împotriva pierderii de umezeală, creând o barieră care păstrează apa. Acest lucru reduce mâncărimea provocată de pielea uscată și riscul de infecție. Cremele emoliente sunt utile tuturor pacienților cu DA și trebuie aplicate de cel puțin două ori pe zi. Funcționează cel mai bine pe pielea neinflamată, așa că aplicarea regulată, chiar și în absența semnelor vizibile de inflamație, este esențială. Aceste creme tratează simptomele – pielea uscată, solzoasă sau mâncărimea – dar nu inflamația de fond.”
Sfaturi suplimentare, conform ghidului:
Aplică cremele emoliente și hidratante cu generozitate și regulat.
Cremele reci pot ajuta la calmarea mâncărimii.
Dermatita atopică – primul semnal de alarmă în marșul atopic
Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, a făcut referire la asociere clară între alergii și dermatita atopică.
„Pentru noi, medicii alergologi, dermatita atopică este un semnal de alarmă: în viitor, poate apărea o altă manifestare alergică, având în vedere că dermatita atopică poate fi prima manifestare din cadrul marșului atopic, alături de alergiile alimentare, ambele cu debut încă din primele luni de viață, fiind urmate de manifestări de astm și rinită alergică, după vârsta de 5-7 ani, cu potențial de a persista de-a lungul vieții. Practic, toate sunt manifestări ale unei inflamații specifice, cu caracter polisistemic. Această boală afectează un număr mare de pacienți și există o asociere clară între alergii și dermatita atopică, prin dezvoltarea inflamației de tip 2, care se accentuează în timp. Cred că dermatita atopică trebuie privită multidisciplinar și necesită implicarea unui număr mai mare de
specialiști.
Alergologul, alături de dermatolog, formează echipa principală. Dar nu trebuie să uităm rolul esențial al pediatrului, pentru că cele mai frecvente cazuri de dermatită atopică apar la copii, iar aceștia au particularitățile lor. De aceea, dialogul între aceste specialități este esențial”, a subliniat prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu.
8. Expunerea frecventă și prelungită la alergeni potențiali crește riscul de sensibilizare alergenică
,,Defectul barierei epidermice în DA permite pătrunderea facilitată a iritanților și a potențialilor alergeni. Pătrunderea alergenilor determină prezentarea antigenică și procesul de sensibilizare, astfel expunerea frecventă și prelungită la alergeni potențiali crește riscul de sensibilizare alergenică”, a spus prof. Panaitescu, care a exemplificat cu două studii în acest sens.
Un studiu retrospectiv realizat în 2009 a evidențiat că, în rândul copiilor olandezi cu dermatită atopică, sensibilizarea la lanolină și parfumuri a fost semnificativ mai frecventă.
O analiză realizată de NACDG (North American Contact Dermatitis Group) asupra 26.479 de pacienți testați prin patch-test a evidențiat că pacienții cu reacții pozitive la lanolină erau mai predispuși să aibă antecedente de dermatită atopică.
9. Atenție la alergenii naturali!
„Natural nu înseamnă hipoalergenic: unele produse autodeclarate hipoalergenice conțin alergeni de contact precum parfumuri sau conservanți. Alergeni naturali frecvenți includ lanolină, șelac, propolis și balsam de Peru. Copiii cu DA au prezentat adesea sensibilizare la substanțe chimice regăsite în emoliente și medicamente topice”, a avertizat prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu.
Alexandra Antonescu, pacientă cu DA, fiica dr. Irina Antonescu, luptă cu boala de la 4 ani. ,,Emolierea este destul de importantă. Dacă sar emolierea de dimineață, pe parcursul zilei îmi apare eczema aproape peste tot, adică este necesar să continui și cu emolient. În plus, am observat că gelurile de duș trebuie să fie pe bază de ulei, ca să fie mult mai hidratante, pentru că dușul usucă foarte tare pielea.”
Dermatita atopică poate fi controlată eficient dacă este diagnosticată la timp și tratată corect. Alegerea produselor potrivite, monitorizarea expunerii la alergeni și colaborarea strânsă între pacient și echipa medicală permit o viață normală și reduc riscul complicațiilor.
Citește și:
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro/\
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
