videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel global și principala cauză de mortalitate oncologică, iar România nu face excepție. Deși fumatul este principalul factor de risc, cercetările recente arată că poluarea aerului și alți factori de mediu joacă un rol semnificativ, explicând inclusiv numărul mare de cazuri apărute la nefumători. Un studiu publicat în Springer Nature, realizat de o echipă coordonată de dr. Beatrice Mahler, analizează date colectate în România între 1999 și 2022 și arată că bărbații peste 50 de ani, în special din mediul urban, au cel mai mare risc, aceștia reprezentând aproximativ 75% dintre decesele prin cancer pulmonar. Am stat de vorbă cu dr. Mahler despre „zonele roșii” de pe harta României, despre poluare, radon, fumat și despre primul program național de screening pentru cancer pulmonar.
Cercetarea medicilor români identifică două valuri distincte de creștere a incidenței, sugerează posibile efecte de cohortă și evidențiază o asociere relevantă între mortalitatea prin cancer pulmonar și poluarea cu particule fine PM2,5, poluarea putând explica statistic aproape un sfert dintre decese.
În același timp, radonul, al doilea factor de risc recunoscut la nivel mondial, apare corelat cu zonele de incidență crescută, deși datele disponibile acoperă doar aproximativ jumătate din teritoriul României. Efectele expunerii la acești factori nu sunt imediate, studiile indicând o perioadă de latență de 10–30 de ani între expunere și apariția bolii.
Pe baza acestor date, studiul devine un instrument esențial pentru înțelegerea „zonelor roșii” și pentru fundamentarea primului program național de screening al cancerului pulmonar din România.
Alexandra Mănăilă: Ce v-a determinat să analizați legătura dintre cancerul pulmonar și factorii de risc din România?
Dr. Beatrice Mahler: De mai mulți ani existau discuții legate de finanțarea unui proiect de screening pentru cancer pulmonar. Problema era că, deși știam categoria de pacienți la risc, nu știam concret unde să ne adresăm. Odată primiți banii, riscam să nu putem implementa eficient proiectul.
Așa a apărut nevoia de a identifica regiunile din România cu incidență crescută a cancerului pulmonar. Împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică, Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Universitatea din București, am analizat datele raportate pe o perioadă de 15 ani — atât cazuri noi, cât și decese.
Ați reușit să faceți o „hartă” a României în urma datelor obținute?
Da. Analiza a fost realizată la nivel de localitate, ceea ce ne-a permis o evaluare geospațială a incidenței cancerului pulmonar. Această hartă nu este doar un rezultat academic, ci un instrument esențial pe viitor pentru un screening pulmonar la nivel național, care este o necesitate.
Scopul este ca acest proiect să nu rămână doar un studiu publicat, ci să devină punctul de plecare pentru o nouă metodologie de diagnosticare a persoanelor care se află la risc — atât prin obiceiurile pe care le-au cum ar fi fumatul, cât și prin factorii de mediu specifici zonelor în care trăiesc.
Care sunt principalele concluzii ale studiului?
Există mai multe „zone fierbinți” pe harta României. Trebuie însă spus foarte clar: în România nu există încă un registru de cancer pulmonar complet și funcțional. Analiza se bazează pe cazurile declarate către Institutul de Sănătate Publică.
Asta înseamnă că, mai ales în zonele deja marcate cu incidență crescută- zonele roșii, este foarte probabil să existe și cazuri nediagnosticate sau diagnosticate tardiv, mai ales în perioadele în care metodele moderne de diagnostic nu erau disponibile peste tot.
Ce zone din România sunt cele mai afectate?
Zonele cu incidență crescută sunt:
- Munții Apuseni,
- Câmpia Română,
- anumite regiuni din Moldova, în special în jurul Iașiului.
Este important de spus însă că nu există „zone albe” în România — cancerul pulmonar este prezent peste tot. Diferența este nivelul de risc, iar în zonele roșii este nevoie de o atenție suplimentară.
Ce factori de risc ies cel mai clar în evidență?
Fumatul rămâne principalul factor de risc, iar politicile de sănătate publică trebuie să fie extrem de ferme în această direcție.
Pe lângă fumat, studiul atrage atenția asupra:
- industriei miniere, care expune la un risc crescut,
- utilizării pesticidelor și substanțelor chimice în agricultură, mai ales în Câmpia Română,
- poluării aerului, în special particulele fine PM2,5,
- radonului, al doilea factor de risc pentru cancer pulmonar recunoscut la nivel mondial.
În România, măsurătorile pentru radon sunt insuficiente și limitate geografic. Avem nevoie de monitorizare permanentă, inclusiv în locuințe, nu doar în aerul exterior.
Cine este cel mai afectat de cancerul pulmonar?
Studiul confirmă datele internaționale:
- incidența este mai mare la bărbați decât la femei,
- crește după 55 de ani, cu un vârf între 65 și 75 de ani.
La nivel global, însă, tendința se schimbă. În Statele Unite, datele recente arată un număr aproape egal de cazuri la femei și bărbați, pe fondul creșterii fumatului în rândul femeilor.
Există persoane care nu au fumat niciodată și fac cancer pulmonar?
Da, există, dar în România nu putem cuantifica exact acest fenomen. Un astfel de tip de analiză ar fi posibil doar prin existența unui registru național de cancer funcțional, care să includă date despre fumat și tipul histopatologic al tumorii.
Ce pot face oamenii, concret, pentru a reduce riscul?
Primul și cel mai important lucru:
să nu fumeze — nici țigări clasice, nici alternative.
Pentru nefumători, este esențial:
- să își ceară dreptul la aer curat,
- să adopte un stil de viață sănătos: somn, mișcare, gestionarea stresului.
Stresul cronic slăbește mecanismele imune și favorizează apariția proceselor oncologice. Sunt lucruri simple, dar cu impact real.
Veți continua această cercetare?
Da. Studiul este o „fotografie retrospectivă” a cancerului pulmonar în România și un punct de plecare. Cercetarea a durat aproape un an, iar procesul de publicare a fost extrem de riguros.
Harta incidenței crescute a fost esențială în discuțiile cu autoritățile și a contribuit direct la demararea proiectului de screening. România are șansa de a deveni al 11-lea stat din lume cu un program național de screening pentru cancer pulmonar.
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro/\
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
