
Obezitatea și supraponderea reprezintă provocări majore pentru sănătatea publică din România, însă abordarea acestora ca boli cronice se lovește de lipsa unor „verigi” esențiale în sistemul medical. Dr. Daciana Toma, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina de Familie și medic de familie, trage un semnal de alarmă asupra modului în care pacientul cu exces ponderal este plimbat prin sistem și asupra riscurilor tratamentelor luate „la modă”, fără o evaluare riguroasă.
Asociația ENDO Pacienți și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) au reunit la Palatul Parlamentului autorități și experți din domeniul medical în cadrul unei mese rotunde intitulată ,,Obezitatea: de la stigmatizare la tratament” la care Videomedicina.ro a fost partener media.
Nevoia de educare și acces la servicii medicale
Adriana Turea, președintele EndoPacienți, a precizat în cadrul evenimentului că: „persoanele cu obezitate au nevoie să învețe cum să vorbească cu ele însele și cum să reacționeze la stimulii externi pentru a-și recăpăta sănătatea”, în timp ce Radu Gănescu, președintele COPAC a subliniat că este ,,nevoie de o echipă multidisciplinară și de educație medicală reală, având în vedere trendul de creștere a numărului de cazuri în România”.
Atlasul Mondial de Obezitate – ediția 2026 și datele recente conturează un tablou îngrijorător pentru România:
70% dintre adulți au un Indice de Masă Corporală (IMC) ridicat.
38% dintre adulți sufereau de obezitate anul trecut.
Potrivit estimărilor 10,89 milioane de români vor avea un IMC crescut până în anul 2030.
Pacientul cu obezitate se lovește de lipsa serviciilor decontate: „Avem diagnosticul, dar nu avem furnizorii”
Deși obezitatea este recunoscută ca boală, pacienții se lovesc de obstacole logistice și financiare imediat ce primesc diagnosticul.
„Acești pacienți au nevoie de consiliere nutrițională și de consiliere la psiholog. Ori, în momentul acesta, pentru suprapondere și pentru obezitate, există servicii decontate, dar nu există furnizori. La nutriție, serviciile nici măcar nu sunt decontate. Ne lipsesc verigile necesare pentru a aborda obezitatea ca pe o boală cronică”, semnalează dr. Daciana Toma, prezentă la evenimentul de la Palatul Parlamentului.
Deși specialiștii din ambulatoriu (diabetologi, endocrinologi) au dreptul legal să contracteze psihologi, în realitate acest lucru se întâmplă extrem de rar. Mai mult, medicul de familie este singura specialitate care nu are dreptul legal de a face astfel de contracte pentru pacienții săi.
„Nu există o abordare sistematică, generală, reală a acestei patologii. Unde trimitem noi în acest moment persoanele cu obezitate? În ambulatoriul de specialitate se fac recomandări, dar acolo se cam termină, fără să putem vorbi despre o îngrijire în echipă”, mărturisește dr. Daciana Toma.
Capcana tratamentelor injectabile „la modă”
În contextul popularității noilor terapii antiobezitate, tot mai mulți pacienți, inclusiv persoane care au doar câteva kilograme în plus, solicită rețete pentru tratamente injectabile.
Dr. Daciana Toma subliniază că aceste terapii au locul lor bine definit, dar nu sunt destinate persoanelor cu un indice de masă corporală (IMC) normal care doresc doar să slăbească rapid din rațiuni estetice. O evaluare medicală completă este obligatorie.
„Obezitatea nu înseamnă doar un tratament injectabil. Nu e așa: obezitate egal tratament injectabil. Trebuie văzut contextul factorilor care au generat-o și comorbiditățile. Pacientul trebuie abordat cu totul”, e de părere dr. Toma.
Medicamentele antiobezitate nu trebuie confundate cu soluții estetice pentru persoanele care vor să scape de câteva kilograme într-un timp record.
„Am un exemplu personal cu o pacientă cu un indice de masă corporală sub 24, deci o greutate normală, care își dorea tratament injectabil doar pentru că se gândea că ar mai vrea să slăbească un pic. Nu acesta este locul terapiilor antiobezitate!” — Dr. Daciana Toma
Noile terapii injectabile (agoniștii GLP-1) oferă rezultate spectaculoase, dar medicii avertizează împotriva utilizării lor fără supraveghere.
Prof. Univ. Dr. Diana Loreta Păun, șefa secției de Endocrinologie de la Spitalul Universitar de Urgență București, a validat eficiența noilor clase de medicamente, dar cu un avertisment ferm privind utilizarea lor:
„Terapiile indicate de medici sunt, fără îndoială, sigure și eficiente. În ultimii ani au apărut medicații pentru tratamentul obezității care pot genera scăderi importante în greutate. […] La 72 de săptămâni avem date clare privind scăderea în greutate, care poate ajunge până la 21‑25% din greutatea inițială. […] Prescrierea trebuie să aparțină strict medicului, iar indicațiile de utilizare sunt clare. Nu este recomandat să utilizezi astfel de tratamente doar pentru a slăbi un kilogram sau două. Obezitatea trebuie tratată multidisciplinar, implicând medicul de familie, endocrinologul și diabetologul.”
În prezent, aceste terapii moderne nu sunt compensate de CNAS, ceea ce limitează accesul multor pacienți.
Femeia care a slăbit 40 kg cu tratament modern
La eveniment a participat o tânără care a slăbit într-un an mai mult decât anii ei de viață. Oana Coșereanu nu are 4 decenii de viață, dar a reușit să dea jos 40 de kg, după ce a urmat tratament injectabil antiobezitate. Avea 100 de kilograme, încercase să slăbească cu tot felul de diete, însă nimic nu a funcționat decât o perioadă scurtă de timp.
„M-am confruntat cu obezitatea încă din copilărie. Sub supraveghere medicală și urmând un tratament adecvat, am reușit să slăbesc 40 de kilograme într-un un an, de la 100 la 59. Schimbarea adevărată a venit când m-am acceptat și am cerut ajutor medical. Astăzi sunt un om fericit,” a spus Oana Coșereanu.
Inima suferă din cauza obezității
Peste 8.095 de decese premature au fost cauzate în 2021 de boli netransmisibile agravate de un IMC ridicat.
Chiar și 10–15 kilograme în plus reprezintă o presiune constantă asupra inimii, generând complicații pe termen lung.
Conf. dr. Alice Munteanu, şefa Clinicii de Cardiologie a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” a subliniat la eveniment impactul major al obezității asupra sănătății cardiovasculare și necesitatea unui management integrat al pacientului. „Inflamația este un predictor important în obezitate și în apariția bolilor cardiovasculare. Acești pacienți au risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular, fibrilație atrială și insuficiență cardiacă. Obezitatea este un mediator patogenic pentru patologia cardiovasculară și un fenotip important pentru insuficiența cardiacă și fibrilație atrială. Cardiologul trebuie să integreze activ managementul obezității în practica de zi cu zi, pentru că multidisciplinaritatea este cheia succesului. De la un indice de masă corporală peste 27, dacă există comorbidități, trebuie să ne gândim la tratament, iar peste 30 intervenția este obligatorie. Chiar și 10–15 kilograme în plus reprezintă o povară pentru inimă și pot determina în timp complicații serioase.”
Dr. Ciprian Constantin, medic diabet, nutriție și boli metabolice, a evidențiat relația dintre obezitate și apariția diabetului zaharat, subliniind riscurile majore de mortalitate asociate acestei combinații:
„Există o legătură clară între obezitate și apariția diabetului zaharat, mecanismele implicând inflamația cronică, insulino-rezistența și, în timp, epuizarea pancreatică. Un pacient cu obezitate are un risc de până la 80 de ori mai mare de a dezvolta diabet față de o persoană fără obezitate. Atunci când diabetul se asociază cu obezitatea, fumatul și hipertensiunea, riscul de mortalitate crește de 21 de ori. Vestea bună este că scăderea în greutate poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate duce la remisia diabetului zaharat.”
Barierele sociale: Sportul și mâncarea sănătoasă au devenit un lux
Adesea, persoanele care au doar câteva kilograme în plus cad în capcana de a ignora problema până când aceasta evoluează spre obezitate. Supraponderea este momentul ideal pentru intervenții pe dietă și efort fizic. Dr. Toma a punctat însă „isteria” adeverințelor medicale care, alături de costurile ridicate ale terenurilor de sport, descurajează activitatea fizică. ,,Spre deosebire de trecut, când curțile școlilor sau cluburile sportive erau deschise și gratuite, astăzi activitatea fizică costă. Solicitarea adeverințelor medicale pentru orice activitate fizică minoră a devenit o barieră psihologică și financiară pentru părinți”, a afirmat medicul de familie.
Educația pentru sănătate trebuie să înceapă în școli, însă societatea actuală pune bariere tot mai mari în calea unui stil de viață sănătos.
„Să mănânci sănătos nu e tot mai ieftin” , ceea ce face ca aderența la recomandările medicilor să fie adesea scăzută.
Ce pregătește statul român pentru persoanele cu obezitate
CNAS pregătește un program național de chirurgie bariatrică: pentru decontarea acestor intervenții în a doua jumătate a anului 2026, pentru pacienții cu risc crescut.
Ministerul Sănătății reafirmă că obezitatea este o prioritate strategică, urmând să adopte planuri de acțiune cu bugete dedicate.
„Trebuie să privim obezitatea ca pe o boală cronică, nu doar să vorbim despre ea pentru a ne afla în treabă. Fără o abordare în echipă, nu vom ajunge departe”, avertizează dr. Daciana Toma.
Vezi și: Ce mă interesează, ca medic, să știu despre pacientul pe care îl am în grijă
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro/\
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
