Cum gestionezi hipertensiunea arterială în Era SMART- recomandările prof. dr. Elisabeta Bădilă

Un nou serial video dedicat sănătății inimii ,,Nu lăsa tensiunea  să te controleze” aduce în prim-plan trei reputați cardiologi din România: prof. dr. Elisabeta Bădilă, prof. dr. Dragoș Vinereanu și conf. dr. Roxana Oana Darabonț și un mesaj comun: Ai grijă de inima ta. Primul episod o are ca invitată pe dna prof. dr. Elisabeta Bădilă, vicepreședintele Societății Române de Cardiologie, care explică modul în care hipertensiunea arterială trebuie gestionată în contextul tehnologiei moderne și al provocărilor actuale.

Hipertensiunea arterială apare la vârste tot mai mici

Datele sunt îngrijorătoare. Potrivit Societății Române de Cardiologie:

• 1 din 7 tineri între 18–24 ani are hipertensiune;
• 1 din 5 între 25–34 ani;
• 1 din 3 între 35–44 ani;
• aproape jumătate dintre persoanele între 45–54 ani sunt hipertensive.

Per ansamblu, 46% dintre adulții din România suferă de hipertensiune arterială (HTA).

Acestea sunt și generațiile care folosesc zilnic smartphone-uri, smartwatch-uri și alte gadgeturi inteligente.

„La momentul actual, inteligența artificială și aceste aparate, care din anumite puncte de vedere ne ușurează viața, dar din alte puncte de vedere ne complică viața, nu sunt agreate de nici o societate internațională pentru măsurarea tensiunii arteriale”, avertizează prof. dr. Elisabeta Bădilă.

Tehnologia SMART: utilă, dar cu limite

Medicul explică faptul că dispozitivele purtabile pot avea utilitate, dar nu pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale:

„Cu cât este mai mare distanța de la nivelul inimii până la locul de măsurare a tensiunii arteriale, cu atât marja de eroare este mai mare, de aceea nici nu sunt aprobate acele tensiometre de pumn în marea majoritate a cazurilor, ” a explicat cardiologul.

În privința tensiunii arteriale, concluzia sa  este fermă: „În ceea ce privește monitorizarea tensiunii arteriale, deocamdată nu ne putem baza pe aceste valori.”

Orice valoare suspectă trebuie verificată corect de către specialiști: „Orice valoare este orientativă, dacă ea este deviată mult de la normal, ne obligă să mergem să facem o măsurare corectă a tensiunii arteriale cu un tensiometru validat,” a subliniat prof.dr. Bădilă.

Smartwatch-urile pot fi utile însă pentru monitorizarea ritmului cardiac:

„Utilitatea cea mai mare este legată de ritmul cardiac, deci de activitatea inimii, de un fel de electrocardiogramă monocanal și ne ajută foarte mult în depistarea fibrilației atriale sau a altor tulburări de ritm.”

Hipertensiunea arterială nu vine singură. Legătura HTA cu fibrilația atrială

Hipertensiunea arterială este strâns legată de alte afecțiuni grave:

• fibrilația atrială
• insuficiența cardiacă
• boala cronică de rinichi

„Hipertensiune arterială înseamnă presiune crescută în aortă. Eu, inimă, trebuie să înving presiunea care este în fața mea” explică prof. dr. Bădilă mecanismul pe înțelesul tuturor.

Consecințele apar progresiv: „Ca să pot să înving acea presiune, ventriculul stâng își îngroașă pereții, apare acea hipertrofie ventriculară stângă. Vine un moment când presiunea este atât de mare încât nu are unde să se ducă decât înapoi în atriu.”

Iar atriul dilatat devine teren favorabil pentru aritmii:

„Dilatarea atriului este condiția excelentă pentru apariția fibrilației atriale.”

Ulterior poate apărea și insuficiența cardiacă, chiar dacă inițial funcția de pompă rămâne păstrată.

Boala cronică de rinichi – complicația tăcută

Medicul atrage atenția asupra unei complicații „care nu doare, nu strigă”:

„După diabet care ocupa locul fruntaș, hipertensiunea arterială este responsabilă pentru cei mai mulți pacienți cu boală cronică de rinichi care ajung la dializă.”

Un aspect esențial este interpretarea corectă a analizelor:

„O creatinină normală nu reflectă întotdeauna rata de filtrare glomerulară.”

Pacientul poate avea analize aparent normale, dar rinichiul deja afectat.

Decompensările: când tensiunea scapă de sub control

Există perioade și situații care pot duce la pierderea controlului tensiunii arterială, cum ar fi sărbătorile și excesul de sare.

„În România, situațiile pot fi legate de sărbătorile mari religioase, Paște, Crăciun, pentru că în perioada iernii se mănâncă mult mai multe alimente conservate. Sarmalele fac parte din mâncarea tradițională românească, iar la varză fără sare nu ne putem gândi. Și murăturile, la fel, în perioada iernii fac parte din alimentație. În insuficiența cardiacă, retenția de sodiu, principalul component al sării – clorura de sodiu, deci partea de sodiu, de natriu – reprezintă o cauză de reținere de apă. Pe lângă sodiu, acea apă se duce în picioare și apar edeme, se duce la nivel pulmonar și pleural și apare respirația dificilă, apare dispneea, pacientul ajunge de obicei la spital,” atrage atenția medicul.

Excesul de sodiu duce la retenție de apă, edeme și agravarea insuficienței cardiace.

Automedicația cu antiinflamatoare, risc pentru creșterea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială este strâns legată de înaintarea în vârstă. După 60 de ani, aproximativ 6 din 10 persoane sunt hipertensive; după 70 de ani, proporția crește la 7 din 10, iar peste 80 de ani, 8 din 10 persoane au această afecțiune.

În același timp, artroza, mult mai frecventă la vârste înaintate, este o boală cu un impact major asupra calității vieții. Durerile articulare pot deveni persistente și pot necesita tratament, iar antiinflamatoarele nesteroidiene — disponibile încă fără prescripție medicală în farmacii — sunt adesea utilizate pentru ameliorarea simptomelor.

Un risc frecvent este utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene fără recomandare medicală:

„Sunt medicamente care aduc în organism sodiu care reține apă. Aceasta nu va duce decât la creșterea valorilor tensionale sau la decompensarea unei insuficiențe cardiace”, susține prof. dr. Elisabeta Bădilă.

„Recomandăm pacienților hipertensivi și cu insuficiență cardiacă să nu consume antiinflamatorii nesteroidiene din proprie indicație, ci să fie doar la recomandarea medicului.”

Renumitul cardiolog atrage atenția că și anumite terapii antiangiogenice pot induce hipertensiune arterială:

„Sunt medicamente excepționale din punct de vedere oncologic (…) care pot avea ca reacție adversă hipertensiunea.”

Acești pacienți necesită monitorizare atentă.

Când hipertensiunea arterială devine instabilă

Dacă valorile tensionale cresc brusc la un pacient anterior echilibrat, trebuie căutată cauza:

• progresia aterosclerozei și apariția stenozelor de artere renale
• secreția excesivă de hormoni (ex. aldosteron)
• agravarea bolii cronice de rinichi
• lipsa aderenței la tratament

Prof. dr. Bădilă subliniază gravitatea problemei aderenței:

„Această aderență este o problemă mondială, extrem de gravă la momentul ăsta, se consideră că este principala cauză de lipsă de control a valorilor tensionale,” semnalează vicepreședinta Societății Române de Cardiologie (SRC).

Pe 27 martie este Ziua Internațională a Aderenței la Tratament, iar medicii cardiologi  transmit mesajul că monitorizarea corectă a HTA, tratamentul urmat consecvent și identificarea timpurie a complicațiilor fac diferența.

Hipertensiunea arterială poate fi ținută sub control. Tehnologia poate ajuta, dar nu înlocuiește medicul. Tocmai de aceea, Societatea Română de Cardiologie derulează programul „Măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu” cu ajutorul căruia românii pot afla informații despre hipertensiunea arterială.

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro