Adevărul despre inima femeilor. Simptomele „tăcute” care duc la infarct miocardic ( 1 )

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în rândul femeilor, însă simptomele sunt adesea diferite și mai greu de recunoscut decât la bărbați. Jutta Bergler-Klein, medic cardiolog și profesor universitar la Universitatea de Medicină din Viena, dar și la  Wiener Privatklinikeste una dintre vocile importante în cardiologia europeană. În cadrul unei serii de interviuri ,,Adevărul despre inima femeilor”realizată de Videomedicina.ro, prof.univ.dr. Jutta Bergler-Klein explică de ce riscul cardiac la femei este frecvent subestimat și cum pot fi prevenite complicațiile severe.

Care sunt diferențele esențiale între inima unei femei și cea a unui bărbat?

Inima bărbaților este, în medie, mai mare și ușor mai grea decât cea a femeilor, de exemplu aproximativ 300 g la bărbați, comparativ cu aproximativ 250 g la femei. În general, dimensiunea inimii este comparabilă cu cea a pumnului strâns al persoanei respective.

La femei, camerele inimii, valvele cardiace și arterele coronare sunt adesea mai mici, mai fine și mai delicate ca structură. De asemenea, femeile au, în medie, o frecvență cardiacă ușor mai mare decât bărbații.

Cât de frecvent apar bolile cardiovasculare la femei?

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la femei. În Uniunea Europeană, acestea sunt responsabile, în medie, pentru aproximativ 40% până la 43% dintre toate decesele la femei, comparativ cu aproximativ 36% dintre decesele la bărbați. În Austria, bolile cardiovasculare reprezintă anual aproximativ 37% până la 47% dintre decesele femeilor.

În România, ratele mortalității cardiovasculare la femei par să fie chiar mai ridicate, aproximativ 53% până la 56% din totalul deceselor cardiovasculare. Acest lucru se explică parțial prin creșterea riscului odată cu vârsta, în timp ce bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme, printre altele din cauza ratelor mai mari de fumat.

Riscul cardiovascular depinde și de etapa de viață a femeii și crește semnificativ în timpul menopauzei și după menopauză.

Riscul crește în prezența hipertensiunii arteriale, a colesterolului crescut, a fumatului, a supraponderii și a lipsei de activitate fizică. Un rol important îl are și istoricul familial pozitiv, mai ales dacă mama a avut boală cardiacă, dacă tatăl a avut boală cardiacă la o vârstă tânără sau dacă există frați ori surori cu boli cardiovasculare.

În esență, există 5 factori de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare: obezitatea, colesterolul crescut, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și fumatul. Aceștia sunt responsabili pentru mai mult de jumătate dintre decesele cardiovasculare, iar hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai puternici factori de risc la femei.

Istoricul familial este un alt factor important, chiar dacă nu poate fi schimbat. Totuși, tratamentul precoce, conștientizarea riscului și diagnosticul timpuriu pot ajuta la prevenirea evenimentelor cardiace. În aceste cazuri, este esențială renunțarea la fumat, monitorizarea colesterolului și a tensiunii arteriale, precum și inițierea precoce a tratamentului. De asemenea, este importantă evaluarea timpurie a copiilor sau a adulților tineri din familie, de exemplu prin verificarea colesterolului.

Există semne care păcălesc: ce simptome subtile ar trebui să nu ignorăm noi femeile, nici cele tinere, nici cele vârstnice?

Oboseala neobișnuită și persistentă, inclusiv la mers sau în timpul activităților zilnice, nu trebuie ignorată.

Respirația dificilă este un alt semn important. De exemplu, apariția senzației de lipsă de aer la activități care înainte nu erau dificile, cum ar fi urcatul scărilor, alergatul, mersul rapid sau mersul în pantă, ar trebui să ridice semne de întrebare. De obicei, simptomele se accentuează la efort. Totuși, lipsa de aer poate apărea și în repaus, când persoana stă întinsă în pat sau noaptea, ceea ce poate fi un semn de insuficiență cardiacă. Picioarele sau membrele inferioare se pot umfla, uneori cu creștere în greutate, chiar dacă persoana nu mănâncă mai mult.

Durerea toracică, mai ales pe partea stângă a pieptului, dar și în zona centrală, în spatele sternului, senzația de înțepătură în piept sau senzația atipică de strângere ori presiune toracică ce se accentuează la efort sau la mers în pantă sunt semne importante.

Disconfortul toracic atipic este frecvent întâlnit la femei. Acesta poate fi resimțit ca o strângere sau o presiune în piept și poate fi însoțit de greață, dureri în zona superioară a abdomenului, durere în spate, între omoplați, sau transpirații reci. Nu este întotdeauna vorba despre durerea clasică, intensă, arzătoare sau înțepătoare, localizată în stânga pieptului și iradiată spre brațul stâng sau maxilar, așa cum este descrisă mai frecvent la bărbați.

Durerea iradiată poate totuși să apară. Disconfortul se poate deplasa sau poate începe în maxilar, gât, partea superioară a spatelui, umeri sau în unul ori ambele brațe. Poate debuta treptat și se poate accentua progresiv.

Amețeala, senzația de cap ușor, slăbiciunea sau senzația de leșin pot apărea, de asemenea.

Pulsul neregulat, pulsul rapid sau chiar pulsul foarte lent reprezintă un alt semn care ar trebui să ducă la efectuarea unei electrocardiograme și la măsurarea tensiunii arteriale. Trebuie căutată fibrilația atrială, situație în care anticoagularea orală este de obicei obligatorie și foarte importantă.

Edemele membrelor inferioare trebuie investigate suplimentar, mai ales dacă sunt însoțite de lipsă de aer sau de urinări frecvente în timpul nopții.

Durere sau doar disconfort? Cum recunoaștem infarctul „atipic” la femei?

Durerea cardiacă se accentuează, de obicei, la activitate fizică, cum ar fi mersul rapid, alergatul, mersul pe bicicletă, căratul unor greutăți, de exemplu la cumpărături sau în timpul gătitului, dar și în situații de stres psihologic sau la locul de muncă.

Trebuie avute în vedere și simptomele menționate anterior. Totuși, dacă există orice îndoială, trebuie efectuate întotdeauna o electrocardiogramă și un test de sânge pentru troponină, precum și o evaluare suplimentară de către un cardiolog.

Este importantă atenția sporită atunci când există istoric familial de infarct miocardic sau alte boli cardiovasculare, deoarece acesta reprezintă un factor de risc independent. Vigilența precoce față de simptome, chiar și atunci când sunt atipice, este importantă atât la femei, cât și la bărbați, mai ales la persoanele tinere.

Inima la menopauză: Ce se schimbă și ce pași concreți putem face ca prevenție?

La menopauză, odată cu scăderea nivelului de estrogen, multe femei iau în greutate, în special prin acumulare de grăsime abdominală. De asemenea, tensiunea arterială și valorile lipidelor, inclusiv colesterolul, tind să crească. Aceste schimbări pot duce la sindrom metabolic, iar glicemia poate crește, la rândul ei.

Este importantă măsurarea regulată a tensiunii arteriale, monitorizarea greutății, verificarea valorilor colesterolului, în special LDL-colesterolul, precum și a glicemiei à jeun și a HbA1c, adică hemoglobina glicozilată, care indică valoarea glicemiei pe termen lung și ajută la prevenirea diabetului.

Renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă și aportul suficient de proteine sunt importante inclusiv pentru prevenirea pierderii masei musculare. Activitatea fizică regulată, inclusiv antrenamentul de forță musculară, este recomandată. Chiar și plimbările regulate, de exemplu mersul alert seara după serviciu sau în timpul zilei, precum și urcatul scărilor în locul folosirii liftului, sunt utile.

Stres, somn, depresie pot ele să ne omoare inima? Cât de mult contează acești factori în cazul femeilor?

Da, contează foarte mult să avem suficient somn și perioade de relaxare. Privarea de somn poate duce la creșterea tensiunii arteriale și poate favoriza sindromul metabolic, cu creșterea glicemiei, a colesterolului și a frecvenței cardiace, pe fondul stării de stres a organismului.

Primul pas îl facem adesea la medicul de familie. Ce investigații simple sunt necesare (EKG, analize, ecografie)?

Acest prim pas este foarte important.Sunt necesare analize de sânge, inclusiv un set complet de teste biochimice, cu evaluarea funcției renale, a lipidelor, adică a colesterolului total, în special LDL-colesterol, HDL-colesterol și trigliceride, hemoleucogramă, mai ales hemoglobina pentru excluderea anemiei, glicemie și HbA1c, statusul fierului, precum și markerii cardiaci troponină și NT-proBNP. Determinarea troponinei este obligatorie în durerea toracică acută.

Este necesară și o electrocardiogramă în 12 derivații, inclusiv pentru identificarea fibrilației atriale sau a altor aritmii.

De asemenea, este importantă măsurarea tensiunii arteriale și realizarea unui jurnal al tensiunii acasă, cu măsurători frecvente în timpul zilei și seara.

Ecocardiografia, adică ecografia cardiacă, cu Doppler color, este utilă pentru evaluarea funcției sistolice și diastolice a ventriculului stâng, precum și a valvelor cardiace.

Testul de efort pe bicicletă poate arăta răspunsul tensiunii arteriale la efort și eventualele semne de ischemie, adică lipsă de aport sanguin prin arterele coronare în timpul efortului.

În cazul unui risc crescut și al simptomelor cardiace, angio-CT-ul coronarian direct, cu scor de calciu și angiografie cu substanță de contrast, poate duce la un diagnostic rapid.

În cazul palpitațiilor, pulsului rapid, aritmiilor sau extrasistolelor pe ECG, se recomandă monitorizare Holter ECG timp de 24 de ore.

În ce situații recomandati teste avansate (test de efort, CT coronarian, coronarografie)?

Dacă markerii cardiaci sunt anormali sau dacă markerii de laborator, precum BNP, sunt crescuți, sunt necesare investigații suplimentare.

Dacă troponina este crescută sau există suspiciune de infarct miocardic vechi, tulburări de cinetică parietală la ecocardiografie sau modificări pe ECG, este necesară coronarografia. În cazul unui sindrom coronarian acut sau al suspiciunii de sindrom coronarian acut, coronarografia invazivă trebuie efectuată rapid sau chiar imediat.

În general, în cazul parametrilor anormali sau al simptomelor sugestive pentru sindrom coronarian cronic, ar trebui efectuat cât mai curând un angio-CT coronarian. Dacă simptomele sunt mai severe, este necesară coronarografia invazivă prin cateterism cardiac.

Există teste sau markeri care ajută când tabloul clinic e neclar la femei?

Electrocardiograma, ecocardiografia și testul de efort sunt importante. Dacă tabloul rămâne neclar, ar trebui efectuat un CT coronarian.

Markerii cardiaci din sânge sunt troponina și NT-proBNP. Dacă BNP este crescut, trebuie efectuate investigații suplimentare, în special ecocardiografie.

Urmăriți și celelalte episoade cu prof.dr. Jutta Bergler-Klein

Episodul 2 – Despre greșeala care poate costa inima după tratament „Inima în timpul și după cancer. Pacienta cu cancer de azi nu trebuie să fie pacienta cardiacă de mâine”

Episodul 3 – Despre semnul banal care ascunde o boală de valvă cardiacă la femei și tehnologia care „repară” inima prin cateter

© europontis.com | videomedicina.ro

Abonează-te la canalul de YouTube! @videomedicina_ro Click pe 🔔