Hantavirusul care sperie lumea nu este „un alt COVID”. Ce este virusul Andes și unde au apărut cazuri | HARTA în timp real

Plecați într-o croazieră care trebuia să fie aventura vieții lor, aproape 150 de pasageri și membri ai echipajului din 23 de țări trăiesc acum un scenariu care amintește de cele mai întunecate imagini ale pandemiei de COVID și de tragica poveste de pe „Titanic”. De săptămâni întregi, oamenii se află blocați la bordul navei MV Hondius, unde a fost confirmată prezența virusului Andes, o tulpină rară de Hantavirus asociată cu trei decese. Imaginile cu vasul aflat în largul insulei Tenerife au reaprins temerile unei noi crize sanitare globale, însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încearcă să tempereze panica creată.

OMS, apel la calm și solidaritate

 Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, se află în Spania, la Madrid, și va călători împreună cu oficiali de rang înalt spre Insulele Canare, acolo unde ar trebui să debarce pasagerii de la bordul navei MV Hondius. În calitate de director general al OMS, dorește să supravegheze personal ceea ce se întâmplă. Acesta a transmis o scrisoare către locuitorii din Tenerife, îngrijorați că Hantavirus s-ar putea răspândi. Tedros Adhanom Ghebreyesus explică faptul că debarcarea pasagerilor și gestionarea situației se vor desfășura în condiții foarte controlate, cu echipamente de protecție și măsuri stricte de siguranță. Potrivit OMS, pasagerii urmează să fie transportați printr-un coridor complet izolat, în vehicule sigilate, fără contact cu populația locală.

„Trebuie să mă auziți clar: acesta nu este un alt COVID. Riscul actual pentru sănătatea publică reprezentat de hantavirus rămâne scăzut”, a declarat șeful OMS.

Ce este Hantavirusul

Hantavirusurile sunt un grup de virusuri transmise de rozătoare și pot provoca boli grave la oameni. Infecția apare, de regulă, prin contactul cu urina, saliva sau excrementele rozătoarelor infectate.

OMS explică faptul că aceste virusuri sunt zoonotice, adică se transmit de la animale la oameni. Fiecare tip de hantavirus este asociat cu o anumită specie de rozătoare.

În funcție de regiune, infecția poate provoca două tipuri majore de boli:

  • sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS), întâlnit în America;
  • febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), prezentă în Europa și Asia.

Virusul Andes, singurul Hantavirus care se poate transmite între oameni

Virusul identificat la bordul navei MV Hondius este virusul Andes, o tulpină întâlnită în America de Sud.

Acesta este cunoscut deoarece este singurul Hantavirus pentru care a fost documentată transmiterea limitată de la om la om.

Specialiștii OMS precizează însă că transmiterea apare rar și presupune contact apropiat și prelungit între persoane, în special între membri ai familiei sau parteneri.

„Virusul de la bordul navei MV Hondius este tulpina Andes a hantavirusului. Este grav. Trei persoane și-au pierdut viața”, a transmis Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Totuși, oficialii OMS insistă că modul de transmitere nu seamănă cu cel al SARS-CoV-2 și că riscul unei pandemii similare COVID-19 este considerat scăzut.

Cum se transmite Hantavirusul

Infecția apare cel mai frecvent prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urină sau fecale de rozătoare infectate.

Transmiterea poate avea loc și prin:

  • contact direct cu rozătoarele;
  • atingerea suprafețelor contaminate;
  • mușcături de rozătoare, în cazuri rare.

Riscul crește în spații închise sau slab ventilate, precum:

  • depozite;
  • cabane;
  • ferme;
  • poduri;
  • locuințe infestate.

Activitățile agricole sau forestiere pot crește, de asemenea, expunerea la virus.

Simptomele care pot apărea după infectarea cu Hantavirus

Simptomele apar, de obicei, între una și opt săptămâni după expunere și pot semăna inițial cu gripa.

Primele semne includ:

  • febră;
  • dureri musculare;
  • dureri de cap;
  • greață;
  • vărsături;
  • dureri abdominale.

În formele severe, boala poate evolua rapid către:

  • dificultăți de respirație;
  • acumulare de lichid în plămâni;
  • șoc;
  • insuficiență renală;
  • tulburări de sângerare.

OMS avertizează că sindromul cardiopulmonar provocat de hantavirus poate avea o rată de mortalitate de până la 50%.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticarea precoce este dificilă deoarece simptomele seamănă cu cele ale altor boli respiratorii sau infecțioase, inclusiv:

  • gripă;
  • COVID-19;
  • pneumonie virală;
  • dengue;
  • leptospiroză.

Medicii trebuie să țină cont de istoricul pacientului, inclusiv de posibila expunere la rozătoare sau de călătoriile în zone afectate.

Confirmarea se face prin teste de laborator, inclusiv RT-PCR și teste serologice pentru anticorpi specifici hantavirusului.

În Europa, sunt raportate câteva mii de cazuri în fiecare an, în principal din regiunile nordice și centrale unde circulă virusul Puumala. De altfel, Harta genotipurilor de Hantavirushttps://www.researchgate.net/figure/Map-of-Old-World-and-New-World-hantavirus-genotypes-reported-to-be-pathogenic-for_fig1_331265554) confirmă că virusul Puumala este prezent pe bătrânul continent.

În România, au existat în fiecare an cazuri de Hantavirus, dar puține, până în 10 și cel mai probabil toate de import, potrivit dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Matei Balș. Anul acesta încă nu a fost raportat niciun caz de Hantavirus.

Nu există nici tratament specific, nici vaccin

În prezent, nu există tratament antiviral specific și nici vaccin autorizat pentru infecția cu hantavirus.

Tratamentul este suportiv și presupune: monitorizare atentă; oxigenoterapie; terapie intensivă; gestionarea complicațiilor respiratorii și renale.

OMS precizează că accesul rapid la îngrijire medicală poate îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire.

Cum poate fi prevenită infecția

Prevenția se bazează în principal pe reducerea contactului cu rozătoarele și cu zonele contaminate.

OMS recomandă:

  • păstrarea curățeniei în locuințe;
  • depozitarea alimentelor în recipiente sigilate;
  • astuparea găurilor prin care pot intra rozătoarele;
  • evitarea măturării uscate a excrementelor;
  • umezirea suprafețelor contaminate înainte de curățare;
  • spălarea frecventă a mâinilor.

OMS: „Cea mai bună imunitate este solidaritatea”

OMS clasifică toate persoanele aflate la bord drept contacte cu risc ridicat. În prezent, sunt opt cazuri confirmate și, din păcate, trei decese, o confirma OMS, o arată și Harta Hantavirus live (https://www.arcgis.com/apps/dashboards/5c68442d2afc42d7ba2696e4cd393729) . ,,La un moment dat s-a crezut că sunt nouă cazuri, însă unul dintre cazurile mai vechi a fost infirmat după rezultate negative la teste, iar un alt caz nou a fost adăugat, astfel încât totalul rămâne opt. Pacientul aflat la terapie intensivă în Africa de Sud se simte mai bine, iar situația celorlalți pacienți evacuați medical rămâne stabilă. În paralel continuă activitățile de identificare și monitorizare a contactelor persoanelor care au părăsit nava în Sfânta Elena și au zburat spre Johannesburg”, a precizat dr. Maria Van Kerkhove, directoarea Departamentului pentru Managementul Epidemiilor și Pandemiilor din cadrul OMS.

Riscul pentru publicul larg rămâne scăzut, inclusiv pentru populația din Insulele Canare, susțin oficialii OMS.

OMS recomandă monitorizarea activă a tuturor pasagerilor și membrilor echipajului timp de 42 de zile de la ultima posibilă expunere.

Persoanele care dezvoltă simptome vor fi transportate imediat cu avioane medicale către Țările de Jos pentru îngrijire. Cei care sunt sănătoși vor fi transportați către țările lor cu zboruri organizate de statele implicate.

„Virusurilor nu le pasă de politică și nu respectă granițele. Cea mai bună imunitate pe care o are oricare dintre noi este solidaritatea”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Surse:

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hantavirus

https://www.arcgis.com/apps/dashboards/5c68442d2afc42d7ba2696e4cd393729

https://www.researchgate.net/figure/Map-of-Old-World-and-New-World-hantavirus-genotypes-reported-to-be-pathogenic-for_fig1_331265554

 Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 25 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, ca freelancer sau pentru propria companie. Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Astmul sever, boala care îți fură respirația. Prof. dr. Ariadna Fildan dezvăluie soluțiile care schimbă vieți

În România, aproximativ un milion de persoane trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% …