România, în urmă la accesul la operațiile DBS pentru pacienții cu distonie

Stimularea cerebrală profundă (Deep Brain Stimulation – DBS) este considerată una dintre cele mai avansate intervenții din neurochirurgia funcțională. În timp ce schimbă deja viața pacienților din numeroase țări europene, accesul românilor la această terapie rămâne limitat și inegal. Problema nu este de azi, de ieri, dar a fost adusă din nou în atenție în cadrul unei întâlniri organizate de Asociația Persoanelor cu Distonii „Children’s Joy”, în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”.

Sute de pacienți ar putea beneficia de stimulare cerebrală profundă

Pe 6 mai 2026, la Centrul OncoGen din Timișoara, neurologi, neurochirurgi, reprezentanți ai instituțiilor publice și organizații de pacienți s-au întâlnit pentru a găsi soluții la una dintre cele mai mari probleme ale neurologiei românești: lipsa unui traseu clar și echitabil pentru pacienții cu distonie eligibili pentru DBS.

În România sunt estimați între 2.000 și 3.000 de pacienți diagnosticați cu distonie, o boală neurologică severă care provoacă contracții musculare involuntare și afectează dramatic mobilitatea și autonomia pacienților. Dintre aceștia, câteva sute ar putea beneficia de stimularea cerebrală profundă, în special pacienții cu forme generalizate sau rezistente la tratamentul medicamentos.

În practică însă, mulți dintre acești pacienți nu ajung niciodată la operație. Lipsesc criteriile unitare de includere, există diferențe majore între centrele medicale, iar birocrația și problemele de finanțare întârzie sau blochează accesul la tratament.

Mai grav este faptul că România nu are încă un program național coerent pentru selecția, monitorizarea și urmărirea pacienților cu distonie eligibili pentru DBS, în condițiile în care această procedură necesită supraveghere medicală pe termen lung și ajustări periodice.

„Nu putem vorbi despre acces real la DBS fără să discutăm și despre costurile uriașe ale dispozitivelor, schimbării bateriilor și monitorizării pe termen lung. Pacienții nu trebuie lăsați singuri după operație”, a atras atenția Cătălina Crainic, președinta Asociației „Children’s Joy”.

Cătălina Crainic, președinta Asociației „Children’s Joy”

În timp ce România ezită, pacienții pleacă în străinătate

Problemele din sistem îi determină pe unii pacienți să caute soluții în afara țării. Într-un interviu acordat pentru Videomedicina.ro, renumitul neurochirurg turc, prof. dr. Atilla Yılmaz, de la Spitalul Medicana, atrăgea atenția că România este foarte aproape de accesul la această tehnologie, însă dezvoltarea ei depinde de colaborarea dintre specialiști și de investiții reale în neurochirurgia funcțională.

Medicul, care are peste 24 de ani de experiență și a tratat mii de pacienți cu Parkinson, distonie și epilepsie, inclusiv copii, a explicat că DBS nu înseamnă doar intervenția chirurgicală, ci și monitorizare continuă și ajustări permanente ale tratamentului.

„Cu intervenția de stimulare cerebrală profundă nu vindecăm boala. Doar suprimăm simptomele și încercăm să îmbunătățim calitatea vieții”, declara profesorul pentru Videomedicina.ro.

Acesta a subliniat și importanța urmăririi pacientului după operație, inclusiv prin programări și controale de la distanță — un aspect care lipsește încă din multe centre din România.

România are nevoie de expertiză și colaborare internațională

Prof. dr. Atilla Yılmaz, neurochirurg faimos din Turcia și-a exprimat deschiderea pentru colaborări cu neurochirurgi români și pentru dezvoltarea acestei tehnici în țara noastră. Potrivit acestuia, a instruit până acum medici din 26 de țări și a contribuit la implementarea chirurgiei DBS în șapte state.

În acest context, întâlnirea organizată la Timișoara vine într-un moment important, mai ales că specialiștii și organizațiile de pacienți avertizează că fără protocoale clare, finanțare și colaborare interdisciplinară, România riscă să rămână mult în urma altor state europene în ceea ce privește accesul la tratamente neurologice avansate.

Reprezentanții Asociației „Children’s Joy” au anunțat că în urma dezbaterilor va fi elaborat un document de poziție comun care să includă propuneri concrete pentru îmbunătățirea accesului la DBS în România.

Asociația, reprezentată la nivel european de Cătălina Crainic, membru în Consiliul Director al Dystonia Europe și al European Federation of Neurological Associations (EFNA), susține de mai mulți ani necesitatea unui acces echitabil la tratamente moderne pentru pacienții cu distonie.

Evenimentul de la Timișoara s-a desfășurat cu sprijinul companiei Medtronic, unul dintre liderii globali în dezvoltarea sistemelor de stimulare cerebrală profundă (DBS), tehnologie utilizată în tratamentul unor afecțiuni neurologice severe precum Parkinson, distonia sau epilepsia.

 

Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 25 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, ca freelancer sau pentru propria companie. Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Astmul sever, boala care îți fură respirația. Prof. dr. Ariadna Fildan dezvăluie soluțiile care schimbă vieți

În România, aproximativ un milion de persoane trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% …