Adevărul despre inima femeilor. Inima în timpul și după cancer: Cum evităm ca pacienta oncologică de azi să devină pacienta cardiacă de mâine? ( 2 )

Prof. Dr. Jutta Bergler-Klein deține o activitate științifică extinsă în domeniul bolilor cardiovasculare, fiind direct implicată în elaborarea ghidurilor și studiilor internaționale privind hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă. În prezent, este una dintre figurile centrale ale cardio-oncologiei europene, deținând calitatea de membru în Boardul de Cardio-Oncologie al Societății Europene de Cardiologie (ESC) și gazdă a viitorului Congres ESC de Cardio-Oncologie (Viena, 19-20 iunie 2026).În cel de-al doilea episod al  seriei ,,Adevărul despre inima femeilor” medicul vienez vorbește despre greșeala care poate costa inima după tratamentul împotriva cancerului.

Cum afectează tratamentele pentru cancer inima și ce pot face pacientele pentru prevenție?

Tratamentele oncologice moderne sunt foarte eficiente și îmbunătățesc supraviețuirea pacienților cu cancer. Totuși, ele pot provoca o formă de afectare a mușchiului cardiac și a vaselor de sânge, efect secundar numit cardiotoxicitate. Aceasta poate apărea imediat în timpul chimioterapiei, pe termen scurt, în decurs de câteva luni, sau poate deveni vizibilă la ani după încheierea tratamentului, la supraviețuitorii cancerului.

Principalele efecte cardiotoxice, numite și CTRCD, adică disfuncție cardiacă legată de terapia oncologică, sunt:

Insuficiența cardiacă: deteriorarea sistolică a funcției de pompă, dar și rigidizarea diastolică a inimii, adică disfuncția diastolică. Aceasta poate apărea în urma chimioterapiei, a antraciclinelor sau a terapiilor țintite, cum sunt inhibitorii HER2, de exemplu trastuzumab, cunoscut ca Herceptin, în cancerul de sân.

Ateroscleroza precoce a arterelor, de exemplu după chimioterapie, imunoterapie cu inhibitori ai punctelor de control imun sau radioterapie toracică, așa cum se poate întâmpla în cancerul de sân, limfoame sau cancerul pulmonar.

Ischemia cardiacă, adică reducerea fluxului de sânge și a aportului de oxigen la nivelul miocardului, sindroamele coronariene acute sau infarctul, durerea toracică provocată de vasospasm arterial, de exemplu în cazul 5-FU, adică fluorouracil, al agenților pe bază de platină, cum ar fi cisplatina, al inhibitorilor VEGF sau al taxanilor. Boala arterială periferică la nivelul picioarelor poate, de asemenea, să apară sau să se agraveze.

Aritmiile, de exemplu fibrilația atrială, care poate fi declanșată de antracicline, cisplatină, ibrutinib, inhibitori BTK și alte tratamente, mai ales atunci când apare insuficiența cardiacă. Aritmiile pot apărea și în cadrul sindromului de inimă rigidă pe termen lung după tratamente oncologice, de exemplu după cancerul de sân.

Dr.-Jutta-Bergler-Klein

Prelungirea intervalului QT, de exemplu în tratamentul cancerului de sân cu inhibitori CDK4/6, precum ribociclib, abemaciclib sau palbociclib.

Tromboza și embolia pulmonară.

Hipertensiunea arterială.

Miocardita, de exemplu în cazul imunoterapiei cu inhibitori ai punctelor de control imun, precum pembrolizumab sau nivolumab. În timpul acestor terapii pot apărea și sindroame coronariene.

Revărsatul pericardic și pericardita, de exemplu după radioterapie.

Inhibitorii punctelor de control imun sunt foarte eficienți în tratamentele oncologice și au îmbunătățit semnificativ prognosticul, de exemplu în cancerul pulmonar, cancerul de sân și melanomul cutanat. Totuși, este importantă conștientizarea posibilelor efecte adverse cardiace, atât în timpul tratamentului, cât și ulterior.

În cardio-oncologie, cum este monitorizată sănătatea inimii pacientelor aflate în tratament oncologic sau după finalizarea acestuia? Ce opțiuni noi există pentru aceste paciente?

Monitorizarea pacientelor oncologice ajută la prevenirea situației în care pacienta cu cancer de astăzi devine pacienta cardiacă de mâine. Tratamentele oncologice moderne și personalizate au îmbunătățit semnificativ supraviețuirea în multe tipuri de cancer.

Ghidurile Societății Europene de Cardiologie, împreună cu EHA, adică hematologie, și ESTRO, adică radioterapie oncologică, recomandă o evaluare cardiacă inițială a riscului la începutul tratamentului oncologic. Am fost coautor al acestor ghiduri și sunt membru în Boardul ESC de Cardio-Oncologie.

Congresul ESC de Cardio-Oncologie, care va avea loc la Viena în perioada 19-20 iunie 2026, se va concentra pe acest domeniu important, aflat la intersecția dintre cardiologie și oncologie. Sunt gazda locală a acestui congres.

În funcție de clasa de tratament oncologic, de exemplu chimioterapie cu antracicline, terapii țintite, inhibitori de tirozin kinază, inhibitori ai punctelor de control imun, imunoterapie, radioterapie și altele, riscul de apariție a insuficienței cardiace în timpul sau după tratament poate fi mai mare.

Pacientele cu boli cardiace preexistente, cum ar fi boală coronariană, stenturi, infarct miocardic în antecedente, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă deja prezentă, valori BNP crescute sau diabet, au risc mai mare și ar trebui monitorizate cardiac mai frecvent.

Toți factorii de risc cardiac și medicația cardiologică asociată, inclusiv tratamentul colesterolului cu statine și tratamentul tensiunii arteriale, trebuie optimizate de la început, desigur fără a întârzia tratamentul oncologic.

Aceste paciente ar trebui monitorizate regulat prin biomarkeri sanguini, precum NT-proBNP și troponină, ECG și ecocardiografie, pentru evaluarea funcției miocardice ventriculare. Ecocardiografia cu speckle tracking strain poate fi utilă pentru detectarea precoce a deteriorării funcției ventriculului stâng.

De asemenea, inhibitorii SGLT2, precum empagliflozin și dapagliflozin, sunt utili la multe paciente cu cardiotoxicitate și insuficiență cardiacă, alături de celelalte medicamente pentru insuficiență cardiacă.

Scopul important este continuarea tratamentului oncologic vital, nu oprirea acestuia. Tratamentele și investigațiile cardiologice pot ajuta la atingerea acestui obiectiv, chiar și atunci când apar semne de cardiotoxicitate.

După supraviețuirea cancerului, de exemplu în cazul cancerului de sân, se recomandă un control cardiac cu BNP, ECG și ecocardiografie la scurt timp și apoi la intervale regulate, de exemplu anual, în funcție de evoluția clinică din timpul chimioterapiei sau de riscul cardiac inițial.

Pacientele cu cancer de sân după chimioterapie și, mai ales, după radioterapie pentru cancer de sân pe partea stângă, precum și în timpul hormonoterapiei importante, pot dezvolta rigiditate cardiacă, adică disfuncție diastolică sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată. Este important să fie evaluată nu doar funcția sistolică a ventriculului stâng la ecocardiografie, ci și funcția diastolică. Aceasta trebuie căutată activ, deoarece poate fi tratată precoce cu terapii cardiologice moderne.

Acest aspect este important și la supraviețuitoarele tinere ale cancerului de sân care urmează hormonoterapie și sunt astfel introduse într-o menopauză precoce. La aceste paciente trebuie urmărite lipidele, adică colesterolul, și tensiunea arterială, deoarece acestea pot crește semnificativ.

De asemenea, pacientele după limfom Hodgkin, după cancer în copilărie sau după radioterapie toracică, de exemplu în cancerul pulmonar, necesită urmărire cardiologică.

Boala coronariană concomitentă este foarte frecventă la persoanele fumătoare și la pacientele cu cancer pulmonar.

Activitatea fizică, de exemplu mersul pe jos, mersul pe bicicletă și antrenamentul de forță, este foarte utilă la pacientele care urmează chimioterapie și poate îmbunătăți evoluția și prognosticul.

Prevenția, monitorizarea și tratamentul cardiac pot contribui semnificativ la îmbunătățirea prognosticului general al pacientelor oncologice. Așa cum am menționat, scopul este să permitem efectuarea completă a tratamentului oncologic.

Citiți și celelalte episoade din cadrul seriei cu prof. dr. Jutta Bergler-Klein:

Episodul 1 Simptomele „tăcute” care duc la infarct miocardic

Episodul 3 Semnul banal care ascunde o boală de valvă cardiacă la femei și tehnologia care „repară” inima prin cateter

Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
 Twitter – https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 25 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, ca freelancer sau pentru propria companie. Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Astmul sever, boala care îți fură respirația. Prof. dr. Ariadna Fildan dezvăluie soluțiile care schimbă vieți

În România, aproximativ un milion de persoane trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% …