Sănătatea orală din România, pe buza prăpastiei: Medicii privatizează din propriul buzunar serviciile decontate, în timp ce fondurile CNAS se scurg în 2-3 zile

Asistența stomatologică decontată din fonduri publice în România parcurge un moment critic. Autoritățile propun mărirea unor tarife și introducerea unor noi facilități,precum tratamentele sub sedare pentru copiii mici și persoanele cu dizabilități, realitatea din teren arată un sistem subfinanțat, sufocat de birocrație și complet inechitabil. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) promovează extinderea pachetului de servicii, dar bugetul alocat  stomatologie rămâne același, obligând medicii să împartă o „plăcintă” tot mai mică la un număr tot mai mare de furnizori.

Medic din rural: „Plafonul se epuizează în 2-3 zile. Nu pot să las omul cu durere”

Dr. Cristina Țigănuș, medic primar stomatolog în mediul rural, în județul Prahova (zona Vălenii de Munte) a declarat pentru Videomedicina.ro care este impactul noilor măsuri asupra activității zilnice.

Deși deține cel mai înalt grad profesional, bugetul alocat cabinetului său a scăzut drastic în ultimele luni, deși teoretic trebuia să crească.

„Eu, fiind medic primar, am 10.800 de lei teoretic. În ultimele 2-3 luni a scăzut plafonul… cu 17%. Am calculat și a ajuns la 8.000 și ceva. A scăzut la toată lumea”, a spus cu amărăciune dr. Cristina Țigănuș (foto).

Această reducere bugetară afectează direct pacienții. Plafonul de la CNAS nu ajunge nici măcar pentru o săptămână de muncă:

„Se epuizează în câteva zile, în 2-3 zile. Cum să le explic pacienților că s-au terminat banii], eu îi fac oricum, eu nu pot să las omul cu durere. Pentru că dacă eu nu-i rezolv, ei se duc și iau antibiotice și nu rezolvă problema,” a explicat medicul stomatolog.

Alternativa pentru acești pacienți este aproape inexistentă. În mediul rural, accesul la un alt medic aflat în contract cu CNAS înseamnă drumuri lungi și costisitoare. „Ar trebui să meargă la Ploiești, la 40 ceva de kilometri, la spital, că altundeva nu îi rezolvă nimeni”, adaugă dr. Țigănuș.

Medic din rural: „Plafonul se epuizează în 2-3 zile. Nu pot să las omul cu durere”

Integrarea unor noi servicii în lista decontată de CNAS, ar fi coafajele directe/indirecte, obturațiile cu glassionomer la copii sau mărirea tarifului pentru protezele totale de la 1.100 la 1.500 de lei este, în teorie, un pas pozitiv. În practică însă, în lipsa extinderii bugetului global, ajustarea tarifelor înseamnă automat mai puține tratamente oferite.

„Sunt multe manopere, servicii care nu erau în lista veche a CNAS. Coafajele, de exemplu… Faptul că a crescut prețul decontat pentru proteză e un lucru bun. Pentru că din banii ăștia noi plătim tehnicianul”, punctează medicul.

Totuși, dr. Cristina Țigănuș atrage atenția că banii alocați Prahovei au fost împărțiți la mai mulți medici care au intrat recent în contract, scăderile individuale ajungând la 20%. În plus, intenția CNAS de a deconta tratamentele care erau prevăzute în programul AP-STOMA (sedare și anestezie în spital) din același buget general pentru stomatologie va adânci criza.

Lupta inegală: Cabinetele private vs. Spitalele publice

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale medicilor stomatologi din cabinetele individuale private este inechitatea decontării. În timp ce un spital public beneficiază de spații, utilități, echipamente și salarii plătite din bani publici, un medic privat suportă toate aceste cheltuieli din fondurile proprii sau din plafonul primit de la CNAS.

„Eu nu am asistentă. Cu plafonul acesta și cu ce mai fac pe lângă, eu nu-mi permit să angajez o asistentă”, mărturisește dr. Țigănuș, considerând că este complet inegală competiția pe aceleași tarife cu mediul spitalicesc public.

Întrebată dacă medicii din rural riscă să renunțe la contractul cu Casa sau chiar să închidă cabinetele, dr. Cristina Țigănuș confirmă: „Am colegi care se gândesc că dacă situația cu Casa nu va fi mai bună să închidă. Am în județul Mureș o colegă care a renunțat la asistentă și se gândește să renunțe cu totul. (…) Dacă noile reguli intră în vigoare fără ca Guvernul să aloce bani în plus, eu zic că vor renunța mulți.”

Radiografia unui sistem falimentar: Ce arată datele reale (1999–2024)

Situația semnalată de dr. Cristina Țigănuș este confirmată pe deplin de cifrele din ultimii 25 de ani. Un memoriu sintetic privind evoluția asistenței stomatologice în România arată o subfinanțare cronică și structurală:

• Buget nesemnificativ: Deși bugetul total al ambulatoriului a crescut de la 292,9 milioane lei în 1999 la peste 12 miliarde lei în 2024, ponderea alocată stomatologiei a rămas blocată la un nivel derizoriu, între 0,3% și 0,81% din totalul plăților pentru servicii medicale.
• Peste 96% din populație, lăsată pe dinafară: În anul 2024, în ciuda unei dublări de buget față de anii anteriori, doar 3,41% din populația României a reușit să acceseze un serviciu stomatologic decontat de CNAS. Practic, peste 96% dintre români nu beneficiază de nicio îngrijire orală din banii de asigurări.
• Prăpastia prevenției: Discrepanta dintre necesar și realizat este uriașă. La nivelul anului 2024, din necesarul de 23,2 milioane de sigilări la copii, s-au realizat efectiv doar 0,68%. La fluorizări (grupa 6-14 ani), din peste 4,2 milioane de manopere necesare anual, s-au decontat doar 1,61%.
• Dezechilibru teritorial uriaș: Distribuția medicilor în contract cu CNAS este extrem de inegală. Dacă în județe precum Bihor, Iași sau Timiș revin între 1.000 și 1.200 de locuitori la un medic în contract, în județe precum Călărași sau Ilfov numărul ajunge la 13.000 – 16.000 de locuitori per medic decontat.
• Un sistem pur reactiv: În 2024, doar 11,63% din fondurile de stomatologie au mers către prevenție, în timp ce tratamentele pentru carii complicate, afecțiuni pulpare, gangrene și urgențe au absorbit cea mai mare parte a banilor, confirmând că românii ajung la stomatolog doar când durerea devine insuportabilă.

Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) trage un semnal de alarmă cu privire la extinderea pachetului de servicii stomatologice decontate de CNAS: fără o majorare reală a bugetului total, noile măsuri vor reduce, în fapt, accesul românilor la tratamente gratuite.

Veși și:

Avertismentul PMSR: Noile servicii decontate de CNAS riscă să rămână doar pe hârtie. Pacienții din orașele mici și din mediul rural vor suferi cel mai mult

Urmărește-ne și pe:

 Site – https://videomedicina.ro/\
 Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
 Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@  Twitter – https://twitter.com/videomedicina

© europontis.com | videomedicina.ro