BPOC și astmul sever: de ce diagnosticul corect și monitorizarea pot schimba parcursul pacientului

Tusea persistentă, lipsa de aer sau crizele repetate de respirație nu ar trebui puse doar pe seama oboselii sau a trecerii timpului. Pentru persoanele cu astm sever sau BPOC, un diagnostic întârziat și un tratament care nu ține boala sub control pot transforma episoadele de agravare (exacerbări), în vizite la urgență, spitalizări și limitări tot mai mari ale vieții de zi cu zi. De aceea, recunoașterea din timp a simptomelor, monitorizarea atentă și alegerea tratamentului potrivit pot face diferența între o boală ținută sub control și una care ajunge să dicteze ritmul vieții pacientului.

Cât de mare este, de fapt, problema astmului și BPOC?

Bolile respiratorii cronice se numără printre afecțiunile care pot avea un impact important asupra vieții de zi cu zi și asupra sistemului de sănătate. Astmul sever și BPOC sunt două dintre situațiile în care controlul insuficient al bolii poate duce la agravări repetate și la un consum mai mare de servicii medicale.

Datele disponibile pentru România trebuie însă interpretate cu atenție. Potrivit Eurostat, în cadrul European Health Interview Survey (EHIS) din 2019, 1,5% din populația României cu vârsta de cel puțin 15 ani a declarat că are astm. La nivelul UE, proporția a fost de 5,7%. Indicatorul măsoară boala auto-raportată în ultimele 12 luni și nu reprezintă o estimare a tuturor persoanelor care ar putea avea astm, inclusiv a celor nediagnosticate. Din cele peste un milion de persoane cu astm între 4% și 10% suferă de o formă severă.

Pentru BPOC, o analiză europeană privind managementul bolii în Europa Centrală și de Est estima pentru România o prevalență de 8,3%. Aceeași lucrare menționează aproximativ 451.000 de pacienți diagnosticați și estimează că numărul total al persoanelor cu BPOC ar putea fi mai mare, în jurul valorii de 800.000, respectiv aproximativ 1,6 milioane dacă sunt incluse și cazurile nediagnosticate. Autorii subliniază însă că, pentru unele țări, datele provin din surse diferite și includ estimări.

Astmul sever: când respirația devine o problemă de zi cu zi

Pentru o parte dintre pacienții cu astm, tratamentul obișnuit nu este suficient pentru a menține boala sub control. Astmul sever poate însemna simptome recurente, exacerbări și limitarea activităților cotidiene, a somnului sau a vieții profesionale.

Unul dintre obiectivele importante ale managementului modern al astmului este tocmai reducerea exacerbărilor și a necesarului de corticosteroizi administrați sistemic.

Datele internaționale susțin această abordare. O analiză realizată pe aproape 10.000 de pacienți din 21 de țări, inclusă în International Severe Asthma Registry, a arătat că o proporție importantă dintre pacienții cu astm sever continuă să aibă exacerbări și, în anumite grupuri, spitalizări sau necesar de corticosteroizi orali. Studiul arată și că, după inițierea terapiei moderne, povara exacerbărilor și utilizarea corticosteroizilor s-au redus la pacienții incluși în analiză.

BPOC nu înseamnă doar dificultăți de respirație

BPOC este o boală cronică progresivă care afectează plămânii, dar consecințele sale nu se limitează la sistemul respirator. Pacienții pot avea și alte probleme de sănătate asociate, inclusiv cardiovasculare.

Un moment important în evoluția bolii îl reprezintă exacerbarea – perioada în care simptomele respiratorii se agravează semnificativ și pacientul poate avea nevoie de tratament suplimentar, prezentare la urgență sau spitalizare.

După o exacerbare moderată, riscul cardiovascular poate crește, inclusiv riscul de infarct miocardic. De asemenea, exacerbările repetate au fost asociate de cercetători cu un risc mai mare de mortalitate.

Tusea și oboseala pot ascunde boala

Una dintre problemele BPOC este că boala poate evolua o perioadă îndelungată înainte de stabilirea diagnosticului.

Tusea persistentă, senzația de lipsă de aer sau oboseala la efort pot fi puse pe seama vârstei, a sedentarismului sau a altor cauze. Tocmai de aceea, identificarea persoanelor aflate la risc și folosirea spirometriei pot avea un rol important în scurtarea drumului până la diagnostic.

Medicul de familie poate fi primul care identifică simptomele și factorii de risc și poate decide dacă pacientul are nevoie de investigații suplimentare sau de evaluare pneumologică.

Mai important decât tratarea crizei este prevenirea următoarei crize

Atât în astmul sever, cât și în BPOC, managementul bolii nu se rezumă la intervenția în momentul în care simptomele se agravează.

Ghidurile internaționale GINA pentru astm pun accent pe confirmarea diagnosticului, evaluarea periodică a controlului bolii și ajustarea tratamentului în funcție de răspunsul pacientului. În BPOC, recomandările GOLD urmăresc evaluarea individuală a pacientului, identificarea riscului de exacerbări și prevenirea acestora.

În practică, acest lucru înseamnă un traseu medical mai bine coordonat: identificarea timpurie a simptomelor, confirmarea diagnosticului, evaluarea severității, monitorizarea evoluției și adaptarea tratamentului.

Un traseu mai scurt pentru pacient

Pentru pacientul cu boală respiratorie cronică, fiecare etapă a traseului medical contează.

Medicul de familie poate contribui la identificarea persoanelor aflate la risc și la orientarea acestora către investigații și specialist. Pneumologul are un rol important în confirmarea diagnosticului, evaluarea severității și stabilirea strategiei terapeutice.

În cazul pacienților cu BPOC moderată sau severă, respectarea recomandărilor terapeutice și monitorizarea evoluției pot contribui la reducerea exacerbărilor. În astmul sever, evaluarea periodică este esențială pentru a identifica pacienții care nu obțin un control suficient al bolii și pentru a reconsidera strategia terapeutică.

Un studiu internațional publicat în 2020 a arătat, de altfel, că o evaluare sistematică a pacienților cu astm dificil sau sever a fost asociată cu îmbunătățiri în mai multe domenii: reducerea exacerbărilor, ameliorarea controlului simptomelor și a calității vieții și, la o parte dintre pacienți, îmbunătățirea funcției pulmonare.

Costurile nu se văd doar în factura sistemului medical

Impactul unei boli respiratorii cronice depășește costul medicamentelor.

O exacerbare severă poate însemna o prezentare la camera de gardă, internare, investigații și o perioadă de recuperare. Pentru pacient, o boală insuficient controlată poate însemna absențe de la serviciu, renunțarea la anumite activități și o scădere a calității vieții.

De aceea, prevenirea exacerbărilor poate avea consecințe atât pentru pacient, cât și pentru sistemul de sănătate.

În cazul astmului sever, datele din registre internaționale sugerează că tratamentele biologice pot reduce exacerbările și expunerea la corticosteroizi orali la pacienții eligibili. În BPOC, diagnosticarea precoce, monitorizarea și tratamentul adaptat riscului pacientului rămân elemente centrale ale managementului.

Două boli diferite, aceeași nevoie: un parcurs medical mai bine coordonat

Astmul sever și BPOC sunt boli diferite și nu trebuie confundate. Au însă un punct comun important: evoluția lor poate fi influențată de cât de repede este pus diagnosticul, cât de bine este monitorizat pacientul și cât de adecvat este ajustat tratamentul.

Pentru pacient, obiectivul nu este doar tratarea unei crize atunci când apare, ci reducerea riscului ca următoarea exacerbare să fie mai severă.

Un diagnostic corect, o monitorizare regulată și o colaborare mai bună între medicina de familie și pneumologie pot contribui la un traseu medical mai clar și la o abordare centrată pe prevenirea agravărilor.

Surse: