videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Într-o lume în care dezinformarea medicală nu mai este doar un fenomen izolat în rețelele sociale, riscul vine uneori chiar din interiorul sistemului. „Când medici sau cadre medicale oferă informații trunchiate ori neadevărate, încrederea pacienților în întreg sistemul medical se prăbușește,” avertizează Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC). Pericolul final, subliniază prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, este major: „Finalitatea dezinformării înseamnă că un om nu se tratează sau se tratează greșit, că viața lui este pusă în pericol.” În acest articol din cadrul serialului multimedia ,,Medici care dezinformează: când autoritatea subminează știința” Videomedicina.ro vă pune la dispoziție două interviuri video realizate la Palatul Parlamentului cu cei doi lideri de opinie, precum și datele din raportul Disinformation Landscape in Romania (EU DisinfoLab, 2023) care arată că dezinformarea nu e un fenomen izolat.
Când un medic transmite informații false, impactul depășește simpla confuzie – devine o amenințare directă la adresa sănătății publice. „Fenomenul nu este diferit de alte țări, dar efectele lui se simt puternic la nivelul populației”, a precizat Radu Gănescu, președintele COPAC.
El a atras atenția că România nu are o legislație clară pentru sancționarea medicilor care dezinformează, iar lipsa reacției oficiale agravează problema. „Comunitatea științifică și autoritățile ar trebui să reacționeze imediat, iar mass-media să nu amplifice astfel de mesaje.”
În opinia lui Gănescu, pacienții devin victime ale „jumătăților de adevăr” promovate de unii profesioniști: „Am întâlnit medici care descurajau tratamente esențiale sau vaccinarea, recomandând terapii alternative. Pentru pacienții vulnerabili, vocea medicului e lege,” a spus Radu Gănescu.
Studiile internaționale confirmă pericolul semnalat de reprezentantul pacienților din România. O analiză publicată în JAMA Network Open (2023) a identificat 52 de medici din 28 de specialități care au propagat informații false despre COVID-19 – de la vaccinuri la tratamente nevalidate – pe multiple platforme sociale. Impactul a fost major: mesajele provenite de la cadre medicale s-au dovedit de peste trei ori mai credibile pentru public decât cele ale persoanelor fără pregătire medicală (JAMA Network Open).
Cine sunt persoanele cele mai vulnerabile la dezinformare medicală?
Radu Gănescu susține că ,,persoanele vulnerabile sunt cele din zonele rurale, pentru că accesul este un pic mai limitat la ceea ce înseamnă informație publică. Dar și persoanele în vârstă, pentru că de multe ori ele nu folosesc aceste gadget -uri, aceste device -uri care pentru noi sunt lucruri foarte simplu de utilizat și atunci pentru ele este greu să-și verifice acele informații. Încrederea lor în medic este una foarte mare, indiferent de ce spune medicul, ele vor respecta. Nu spun că nu e ok să nu respecți decizia medicală, e absolut ok. Tocmai de aceea în legistrația din România avem posibilitatea să cerem o a doua opinie. Problema ar fi atunci când sărim din zona de medicină, sărim din zona de boală și tratament în zona în care suntem sfătuiți să nu ne vaccinăm, că se activează 5G -ul, în zona în care ciuboțica cucului e mult mai bună în tratarea cancerului sau bolilor cardiovasculare sau diabetului decât medicamentele clasice, atunci cred că este un semn de alarmă pentru cineva să încerce să găsească și alte informații cu privire la terapia care este recomandată”.
În ultimii ani, România s-a confruntat cu o rețea de canale alternative care promovează narațiuni anti-UE, conspirații pandemice și mesaje pseudo-științifice, uneori amplificate chiar de persoane cu statut profesional sau politic, după cum arată raportul Disinformation Landscape in Romania (EU DisinfoLab, 2023).
Conform raportului despre peisajul dezinformării în România, țara noastră se clasează pe locul 29 din 38 la încrederea în media, 2 din 3 români cred în teorii conspiraționiste, AUR și influenceri online fiind printre principalii vectori de dezinformare. Peste 65% dintre români au crezut că pandemia COVID-19 a fost începută de elitele globale care încercau să preia controlul asupra lumii. Aproape 30% dintre români cred că există un plan global de a implanta oamenilor cipuri prin vaccinare.
Vezi aici raportul Disinformation Landscape in Romania
Alexandru Rafila: „Când un medic dezinformează, viața cuiva e pusă în pericol”
Profesorul Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății, actualul președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, consideră fenomenul „extrem de grav”, cu efecte directe asupra sănătății publice: „Poate nu-și vaccinează copilul și o boală infecțioasă afectează sănătatea copilului lui sau a altor copii care pot veni în contact cu acesta dacă nu a fost vaccinat. Cred că e foarte important să primim informațiile corecte. Într -adevăr, cel puțin din punctul meu de vedere, principala sursă de informare trebuie să fie personalul medical, în special medicul de familie sau medicul de specialitate”, a precizat medicul.
În opinia prof.dr. Rafila, după pandemie, dezinformarea medicală a fost folosită ca instrument politic, iar consecințele se văd deja: scăderea acoperirii vaccinale și reapariția unor boli precum rujeola.
,,Eu sunt foarte sensibil în ceea ce privește sănătatea copilului și dacă o informație medicală falsă în cazul unui adult este periculoasă, în cazul unui copil poate fi tragică, catastrofală și părinții trebuie să gândească de două ori atunci când aplică sau iau anumite decizii în ceea ce privește sănătatea copilului. Să știți că toți acești detractori, de exemplu ai vaccinării, sunt vaccinați- marea lor majoritate, probabil 99%, și e ciudat cum niște oameni care au beneficiat de progresele științei o neagă când este vorba despre alte persoane, cum ar fi copiii”, a semnalat prof.dr. Rafila.
Iar când mesajul medical devine armă ideologică, pierdem încrederea și în știință, și în autorități.
Delict de opinie versus delict de influență
Delictul de opinie se referă la sancționarea unei persoane doar pentru exprimarea unei idei, convingeri sau critici, chiar dacă aceasta este nepopulară sau contrară puterii. Acesta nu este incriminat ca atare în democrațiile moderne, deoarece contravine libertății de exprimare, fiind mai degrabă o etichetă istorică asociată regimurilor totalitare.
Delictul de influență, numit oficial Trafic de influență, este o infracțiune de corupție pedepsită de Codul Penal (Art. 291). El constă în pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase de către o persoană care susține că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce ține de atribuțiile sale de serviciu.
Diferența esențială este că delictul de opinie vizează natura ideii exprimate, în timp ce traficul de influență vizează actul ilegal de a vinde sau cumpăra puterea de convingere pentru obținerea unui avantaj, atacând astfel integritatea funcției publice. Unul ține de sfera libertății (Opinii), iar celălalt de sferă ilegalităților economice (Corupție).
Potrivit prof.dr. Rafila, ,,delictul de opinie nu ar trebui să existe în cazul medicului. Este opinia lui, nu este niciun fel de problemă. Dar transmiterea opiniei lui către un auditoriu devine o problemă. Adică, dacă ai o anumită opinie despre o problemă medicală, este problema ta, dar dacă acea opinie nu reflectă realitatea științifică, realitatea medicală și tu folosești calitatea ta de medic ca să transmiți o informație eronată către un anumit public, atunci este o culpă care, din punctul meu de vedere, trebuie sancționată foarte sever. Oamenii de multe ori iau decizii în funcție de informațiile pe care le primesc de la medici. Și atunci, aceste informații trebuie să fie corecte și trebuie să fie demonstrate, validate din punct de vedere științific”.
Ce rămâne de făcut?
Un raport din 2024 arată că încrederea în sistemul medical din SUA a scăzut de la 71,5% la doar 40% în patru ani, pe fondul infodemiei și al polarizării digitale. Mai puțin de 1% dintre acțiunile disciplinare împotriva medicilor din SUA au vizat dezinformarea medicală – un semn că sancțiunile sunt rare și sistemele de control insuficiente. Rapoartele internaționale susțin că autoritățile trebuie să combine măsuri educaționale, sancțiuni și intervenții active pe platformele digitale pentru a limita efectul dezinformării (U.S. Department of Health & Human Services – Health Misinformation Report).
În România, reziliența împotriva dezinformării este foarte scăzută. Soluția este colaborarea între instituții și societatea civilă: „Vocea specialiștilor reali trebuie să fie mai puternică decât cea a vocilor conspiraționiste,” este de părere Radu Gănescu. Prof.univ. dr. Rafila consideră că educația medicală și comunicarea credibilă sunt extrem de importante: „Oamenii cred mai mult atunci când văd dovezi practice. Avem nevoie de o campanie permanentă, bazată pe demonstrații și mesaje adaptate publicului.”
Camera Medicală Cehă (ČLK) a elaborat anul acesta un Cod deontologic, care stabilește reguli clare pentru influencerii medicali care publică pe internet sfaturi și recomandări medicale și pe rețelele sociale, vizând combaterea persoanelor necalificate care se pretind a fi medici și a celor care răspândesc informații false despre vaccinări sau tratamente oncologice. Întrebat despre această inițiativă, prof.dr. Rafila crede că și România poate avea un cod etic pentru comunicarea medicală online, aplicabil inclusiv influencerilor medicali.
,,Eu cred că trebuie adaptat, trebuie să existe un anumit tip de cod etic, legat de comunicare, poate la nivelul Colegiului Medicilor, și unul legat de Consiliul Național al Audiovizualului în ceea ce privește modul de difuzare a informațiilor care într-un fel sau altul influențează starea de sănătate a populației”.
Radu Gănescu atrage atenția că „lipsa de reacție a instituțiilor le permite acestor mesaje să devină mainstream”. Soluția? Verificarea informațiilor prin surse oficiale – Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări, Agenția Europeană a Medicamentului – și apelul la o a doua opinie medicală.
Acest material face parte din serialul multimedia ,,Medici care dezinformează: când autoritatea subminează știința”. Este realizat de echipa formată din Alexandra Mănăilă și Mihai-Gabriel Mănăilă pentru VIDEOMEDICINA.ro și a fost realizat cu sprijinul Science+, o rețea internațională care susține jurnalismul medical și științific rezistent la dezinformare în Europa Centrală și de Est (dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited.
Citiți și:
Mituri toxice made in România. Când medicii devin sursă de dezinformare medicală?
Surse:
- https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2808358
- https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2826059
- https://www.hhs.gov/sites/default/files/surgeon-general-misinformation-advisory.pdf
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro/\
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
© europontis.com | videomedicina.ro
