videomedicina.ro Sănătatea pe înțelesul tuturor
Centrul de Transfuzie Sanguină Prahova, condus de dr. Georgeta Hanganu, a fost primul din țară care a implementat o soluție de digitalizare a activităților specifice domeniului transfuzional încă din anul 2000. Deși funcționează într-o clădire ridicată în anii ’60, instituția a demonstrat că tehnologia poate transforma radical siguranța transfuzională și experiența donatorilor. Într-un dialog deschis, dr. Hanganu vorbește în exclusivitate pentru Videomedicina.ro despre beneficiile digitalizării, provocările întâmpinate și modul în care inteligența artificială și telemedicina vor rescrie regulile în domeniul transfuzional.
Centrul funcționează într-o clădire construită în anii ’60. Ce provocări ați întâmpinat în implementarea soluțiilor digitale și cum le-ați depășit?
Centrul de Transfuzie Sanguină Prahova este unul din centrele de transfuzie din România construit între anii 1965- 1970. Construcția centrului de transfuzie sanguină a început cu un proiect foarte bine gândit în anul 1968, fiind terminată și inaugurată la 1 martie 1970. La concepția circuitelor centrului de transfuzie a participat alături de arhitecți, proiectanți și constructori, prima directoare a centrului de transfuzie, care a gândit fluxuri logice și operaționale pentru mult timp. Nu a fost greu de modernizat aceste circuite și fluxuri operaționale foarte bine gândite și chiar nu au existat provocări de netrecut în implementarea soluției digitale.
Cum afectează lipsa digitalizării trasabilitatea unităților de sânge și siguranța transfuzională?
Trasabilitatea componentelor sanguine este realizată la nivel național, prin intermediul numărului unic de identificare a donărilor și numele componentelor sanguine asociate acestui număr, iar personalul dedicat din sistemul național de transfuzie asigură trasabilitatea de la vena donatorului până la vena primitorului. Având în vedere că, nu întreg sistemul transfuzional dispune de digitalizare integrată, care să asigure o legătură facilă între furnizorii de componente sanguine și utilizatorii de componente sanguine, este o muncă susținută a personalului din centrele de transfuzie și din unitățile de transfuzie din spitale, pentru a asigura trasabilitatea sângelui și a componentelor sanguine, fie prin sisteme informatizate, cu diferite softuri, fie prin suport de hârtie. Lipsa de digitalizare înseamnă o muncă și o atenție suplimentară a personalului medical care își îndeplinește cu prisosință misiunea de a asigura trasabilitatea sângelui și a componentelor sanguine și a crește siguranța transfuzională. Digitalizarea întregii rețele de transfuzie ar însemna o ușurare a muncii personalului medical și o creștere a siguranței cu mai puțin efort.
În ce mod considerați că digitalizarea a îmbunătățit condițiile de muncă pentru personalul medical?
Digitalizarea sistemului național de transfuzie în integralitatea tuturor activităților sale, ar însemna o muncă mai ușoară pentru personalul medical, ar însemna un timp mai redus de muncă dedicat documentelor, în favoarea creșterii timpului care ar acordat oamenilor, pentru creșterea calității serviciilor medicale oferite donatorilor sau populației.
Cum contribuie digitalizarea la experiența donatorilor și la eficiența operațională a centrului?
Pentru donatori digitalizarea înseamnă o mai bună informare și o pregătire prealabilă pentru donarea de sânge, înainte ca potențialul donator să ajungă în centrul de transfuzie. De asemenea înseamnă un câștig al timpului petrecut în centrul de transfuzie prin posibilitatea completării online a unor formulare neapărat necesare sau prin posibilitatea programării online la donare. Digitalizarea ar oferi o experiență mai bună donatorilor contribuind la creșterea nivelului de informare acestora și de asemeni la creșterea nivelului de conștientizare a importanței donării de sânge și componente sanguine.
Aveți exemple concrete în care digitalizarea a redus erorile sau a îmbunătățit trasabilitatea sângelui?
Digitalizarea ușurează mult munca personalului și scade riscul de erori datorate documentării pe suport de hârtie. Deoarece nu consider acest interviu ca fiind formal, și îl consider un interviu sincer si altfel, o să dau cel mai la îndemână exemplu:
Codul unic al donării este un cod care se atribuie donatorului admis la donare și care trebuie să fie apoi atribuit: pungilor, eprubetelor, registrelor, listelor de lucru. Pot să afirm cu sinceritate că dacă eu, personal, aș fi nevoită să transcriu codul unic de donare (care este format din 9 digiți) de 10 ori (pe pungi, eprubete, registre, etc.), cu siguranță aș avea minim o eroare în transcriere. Digitalizarea ne facilitează atribuirea numărului unic fără eroare (citire cod de bare).
Care sunt principalele provocări întâmpinate în procesul de digitalizare a centrului?
Provocările în procesul de digitalizare țin de resursele financiare și apoi resursele umane. Trăim într-o lume materială și viața noastră depinde de resurse economice și financiare care prin definiție sunt limitate. Important este să știm cum să le atragem, cum să le valorificăm cât mai eficient.
Chiar dacă ar exista resurse nelimitate, chiar dacă s-ar întâmpla minuni, și ar exista un aflux financiar care să doteze cu echipamente de ultimă generație centrele de transfuzie, în scopul digitalizării, fără resursa umană ar fi imposibil să desfășurăm activitățile specifice domeniului transfuzional.
Un filozof grec spunea că „Omul este măsura tuturor lucrurilor”. Rămân la părerea filozofului considerând că o mare provocare în toate demersurile făcute în orice organizație, ține de gestionarea resursei umane, în sensul îndreptării către schimbarea spre mai bine, spre modernizare. Nici o schimbare nu e ușoară. Schimbările aduc temeri, aduc neliniști, dar dacă personalul medical este convins că prin schimbare va exista un câștig în eficientizarea muncii și în creșterea calității actului medical, câștigul ar fi de partea noastră, iar resursa umană nu ar mai fi o provocare.
Cum gestionați riscurile asociate securității datelor și protecției informațiilor sensibile ale donatorilor și pacienților?
Sistemul informatic dispune de diferite sisteme de protecție concepute pentru a minimiza riscul de încălcare a securității datelor. În 25 de ani de funcționare a softului implementat, nu am avut, din fericire, incidente informatice de scurgere de date, de furt de date, sau de blocaje, datorate unor intervenții externe rău intenționate. Pentru securitatea și protecția datelor personalul este informat pregătit și respectă toate cerințele europene legate de GDPR.
În perioada de tranziție de la documentația pe hârtie la cea digitală, cum gestionați suprasolicitarea personalului și riscurile de confuzie?
Din fericire personalul medical știe să-și gestioneze foarte bine timpul dedicat activităților specifice, iar trecerea de la documentația pe hârtie la documentația digitală a fost făcută facil pentru că s-a lucrat cu mare atenție, iar la momentul implementării din anul 2000 complexitatea activității nu era atât de mare ca în momentul de față și trecerea s-a făcut treptat, foarte ușor.
Colaborați cu alte centre de transfuzie sau instituții pentru a împărtăși bune practici în domeniul digitalizării?
Colaborăm cu toate centrele de transfuzie din țară, încercând să ne optimizăm activitatea să facem schimburi de practici eficiente în domeniu activității noastre. Suntem un Sistem Național de Transfuzie, ca urmare a legislației, dar mai ales ca urmare a relațiilor de colaborare și prietenie care există între centrele de transfuzie, având în vedere numărul redus de personal din întreaga rețea.
Există exemple de bune practici internaționale pe care le considerați relevante pentru implementarea în Ploiești?
Există numeroase exemple de bune practici la nivel mondial, dar noi ca stat european adoptăm legislația și practicile europene pentru a asigura un nivel echivalent de calitate și securitate a componentelor sanguine, având în vedere libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene, care trebuie să beneficieze în orice stat membru de un tratament transfuzional de calitate, echivalent cu tratamentul din țara lor.
Care sunt pașii următori în procesul de digitalizare al centrului? Există planuri de extindere a infrastructurii IT sau de implementare a unor noi tehnologii?
Sistemul național de transfuzie a făcut pași importanți pentru modernizarea activității și pentru implementarea noilor tehnologii care să asigure componente sanguine cât mai eficiente și cât mai sigure pentru pacienții din România. Există un proiect demarat de institutul național de transfuzie sanguină pentru digitalizarea uniforma și integrală a tuturor centrelor de transfuzie din România proiectul este deja în derulare și înseamnă un pas important în modernizarea transfuzie în România.
Cum vedeți integrarea tehnologiilor emergente, precum inteligența artificială sau telemedicina, în activitatea de transfuzie sanguină?
Cu siguranță inteligența artificială își va face loc în medicina tradițională. Vom asista la o modernizare și o creștere a securității transfuzionale la nivel mondial, cu un beneficiu net adus pacienților. Centrele de transfuzie își vor diversifica activitatea și vor deveni Centrele de recoltare a substanțelor de origine umană. Deja la nivel european se pregătește pentru anul 2027 Noul Regulament care va înlocui Directivele pe sânge și țesuturi cu legislație referitoare la toate SoHO (substanțele de origine umană), nu doar la celule și sânge.
Datorită complexității activităților și din cauza resurselor umane limitate, cu siguranță în viitor vom avea și telemedicina aplicată în activitățile specifice domeniului transfuzional, făcând posibilă activitatea unui singur medic, concomitent în centrul de transfuzie dar și în colecta mobilă. Vor apărea tehnologii tot mai automatizate care vor oferi standarde crescute de calitate pentru testarea și procesarea sângelui. Centrul tradițional de recoltare a sângelui se va schimba complet în următorii 10- 20 de ani.
În ce măsură implementarea soluțiilor digitale a contribuit la creșterea siguranței transfuzionale și la reducerea erorilor umane?
Implementarea soluțiilor digitale în toate domeniile a dus la creșterea clară a siguranței activităților desfășurate. În domeniul medical, implementarea soluțiilor digitale determină reducerea erorilor umane, având în vedere faptul că personalul trebuie să desfășoare activități tot mai complexe și trebuie să acorde tot mai multă atenție celor ce au nevoie de un serviciu medical. „Eroarea este omenească”, dar gestionată cu ajutorul unui soft inteligent poate fi evitată elegant, iar munca poate fi mai eficientă, cu orientare mai devotată către nevoile donatorilor și pacienților.
Care ar fi cel mai mare beneficiu pentru pacienți și donatori dacă digitalizarea ar fi implementată integral?
Benjamin Franklin a spus: „Timpul costă bani”, eu aș adăuga: Timpul este cea mai valoroasă resursă a noastră, iar sănătatea este inestimabilă. Prin digitalizare cheltuim efort mai puțin, pentru a ne cumpăra timp (prelungind durata de viață) și sănătate mai multă.
Ce mesaj ați transmite autorităților centrale despre nevoile urgente de digitalizare ale centrului?
Nu am mesaj de transmis către autorități, având în vedere că proiectul de digitalizare a tuturor centrelor de transfuzie este în derulare.
Mi-ar fi plăcut să scriu un mesaj de atenționare către autorități, care să aducă un plus pentru centrele de transfuzie, dar în contextul desfășurării proiectului național de digitalizare, mesajul ar fi fără substrat.
Mi-ar fi plăcut să scriu un mesaj de mulțumire unui mănunchi de oameni inimoși din Institutul Național de Transfuzie Sanguină, care s-au zbătut pentru derularea acestui proiect, dar ar suna laudativ și ne-ar aminti de timpuri de mult trecute.
Așa că nu-mi rămâne decât să sper că noul proiect național de digitalizare se va duce la bun sfârșit și că va fi un succes, un pas înainte, un câștig în creșterea calității actului medical. Sunt optimista. Sunt convinsă că mergem în direcția bună.
Sunt convinsă că ne putem cumpăra mai mult timp și sănătate, cu efort mai puțin.
Citește și:
- EXCLUSIV: Dr. Lucia Grijac, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină al Municipiului București: ,,Digitalizarea oferă trasabilitate completă „de la venă la venă!”
- EXCLUSIV – Tania Mihalcia Bălașa, directorul general al Institutului Național de Transfuzie Sanguină: ,,Actualizarea sistemului informatic integrat la noua versiune 3.0 stă în mâinile fiecăruia dintre noi!”
Urmărește-ne și pe:
Site – https://videomedicina.ro
Facebook – https://www.facebook.com/videomedicina
Instagram – https://www.instagram.com/videomedicina.ro/
@ Twitter – https://twitter.com/videomedicina
Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 
© europontis.com | videomedicina.ro
