O nouă epidemie de rujeolă în România, după 7 ani. E doar începutul!

Ministerul Sănătății a declarat, pe 5 decembrie 2023, epidemie de rujeolă la nivel național. S-au înregistrat aproape 2.000 de cazuri de îmbolnăvire în 29 de județe din țară. În urmă cu 7 ani, când a fost o altă epidemie de rujeolă în țara noastră, 64 de copii au murit din cauza acestei boli, extrem de contagioase.

Rujeola, cunoscută în popor drept pojar, este o boală infecțioasă, potențial periculoasă pentru copii, cu o incidență crescută între vârsta de 2-9 ani. Dar asta nu înseamnă că adulții care nu au făcut boala în copilărie sau nu s-au vaccinat au scăpat de pericol. Dimpotrivă, efectele bolii sunt chiar mai grave la adulții care nu au contractat-o în copilărie.

,,Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă”, a informat Ministerul Sănătății.

Vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) se administrează copiilor în cabinetul medicului de familie în două doze – la vârsta de 12 luni (prima doză) și la vârsta de 5-7 ani (a doua doză), însă în plină epidemie de rujeolă, medicii de familie  coboară vârsta de vaccinare la copii de la 12 luni la 9 luni pentru prima doză.

Vaccinul ROR este vaccinul cu cea mai ridicată rată de refuz din România. ,,Acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.

Dr. Valeria Herdea, președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) atrăgea atenția încă din vara acestui an că cele două situații epidemiologice de risc, rujeola și pandemia de COVID, au dus la scăderea cruntă a nivelului de acoperire vaccinală în România. ,,Există o acoperire vaccinală de 60%- 65% pentru vaccinurile prioritare pentru rujeolă-oreion-rubeolă, pentru difterie, tetanos, pertussis, pentru polio. Ne confruntăm cu situație în care populația trece printr-o criză de neîncredere, o criză care se manifestă în primul rând prin refuzul a foarte multora dintre intervențiile preventive precoce”, a declarat dr. Valeria Herdea pentru Videomedicina.ro.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel puțin 85% dintre copii să fie vaccinați împotriva rujeolei.

,,Rujeola este o maladie cu risc extrem de mare de complicații. Si poate produce decesul. Stau mărturie cele 64 de povești triste de la precedentul val epidemic. Cei care sunt gata convinși pot ignora avertizarea experților din Ministerul Sănătății. Deși aproape 2000 de cazuri reprezintă doar începutul…!”, a semnalat conf. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Potrivit datelor furnizate de INSP în ultima săptămână a lunii noiembrie s-au înregistrat în România 192 de cazuri de îmbolnăvire, dintre care 69 la Brașov, 59 în București, 16 la Giurgiu și 12 în Ilfov.

Cele mai multe cazuri de rujeolă în România sunt la copiii cu vârste între 1-4 ani, respectiv 754 conform datelor INSP,  la vârsta 5-9 ani 406 cazuri, iar cele mai puține la categoria de vârstă 35-39 de ani respectiv 23 de cazuri.

,,Rujeola este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații. Recenta adoptare a Strategiei Naționale de Vaccinare are în vedere tocmai eliminarea acestor riscuri pentru sănătatea publică, produse de bolile prevenibile prin vaccinare”, a specificat Ministerul Sănătății.

Medicii susțin că vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a rujeolei. În România și în multe alte țări, vaccinul pentru rujeolă face parte din programele obișnuite de imunizare și este administrat copiilor la o vârstă fragedă. Este important ca adulții să-și mențină statusul de imunizare pentru a ajuta la prevenirea răspândirii bolii. Rujeola este o boală infecțioasă dată de virusul rujeolic, un virus ARN, care se transmite cu ușurință pe cale aerogenă prin picăturile Flugge.

Simptomele caracteristice bolii includ febră, tuse, secreție nazală, conjunctivită și erupții cutanate. Această boală poate avea complicații grave, inclusiv pneumonia și encefalita și poate duce chiar la deces.

,,Este nevoie să creștem acoperirea vaccinală la copiii noștri și în general, la populația noastră. Epidemia de rujeolă de acum 7 ani, ne-a costat 64 de vieți de copii. Au fost copii nevaccinați. Cu cât situația epidemiologică a fost mai îngrijorătoare și mai severă în România, cu atât s-a constatat un paradox că a crescut ezitarea la vaccinare de aproximativ cinci ori, iar refuzul la vaccinare de trei ori. Sunt cifre dramatice”, a avertizat dr. Valeria Herdea, președintele AREPMF.

Foto: bilanol /envato.com

Vă invităm să urmăriți materialele jurnalistice produse de noi și pe WebsiteFacebook,YouTubeInstagramTwitter.

© europontis.com videomedicina.ro

Despre Alexandra Manaila

Alexandra Mănăilă este jurnalist specializat în domeniul medical, având o experiență de 23 de ani în mass media. Are background medical, a lucrat în sistemul sanitar și cunoaște problemele cu care se confruntă profesioniștii din sistem. Înțelege și vorbește limba pacienților, cunoaște și empatizează cu nevoile bolnavilor din România și le mediatizează prin intermediul proiectelor în care este implicată. A fost de-a lungul vremii coordonator al diverselor publicații din trusturi importante de presă adresate publicului larg, dar și la cele dedicate specialiștilor din domeniul sanitar. Creator de proiecte media inovatoare, a ocupat poziții de top management în companii, a lucrat și în firme mici, dar și în corporații, iar de mai bine de 6 ani este freelancer, lucrând doar în propria companie (EUROPONTIS.com). Este trainer în comunicare, formator de opinie și bune practici în jurnalism, fiind co-fondator al Școlii de Boli Rare pentru jurnaliști. A câștigat numeroase premii jurnalistice și având în vedere experiența vastă atât în presa scrisă cât și în audio-video și online, este solicitată și implicată în foarte multe proiecte legate de sănătate. Este adesea invitată să modereze și să prezinte dezbateri, conferințe, evenimente și gale organizate de societăți medicale, asociații de pacienți, la care participă autorități medicale, lideri de opinie. Cunoscătoare a sistemului medical atât din interior, cât și din exterior, pledează pentru cauzele pacienților români și este implicată în diverse colaborări cu asociațiile de pacienți dar și cu alți profesioniști din sănătate, atât din România cât și din străinătate.

Vezi și:

Mariana Semenyuk, Polonia: Medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina ar putea umple o parte din lipsa de personal din Europa. Polonia un exemplu privind integrarea în muncă

3.930 de medici și stomatologi ucraineni au primit o decizie pozitivă în legătură cu depunerea …